„Pe partea instituţională, în anii 2007- 2008, existau îngrijorări referitoare la încercări de modificare a procedurilor de numire şi revocare a conducerii Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (PICCJ) şi a Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA). Până în prezent aceste proceduri au rămas intacte, iar conducerea DNA a rămas în funcţie, bugetul şi personalul DNA rămânând de asemenea stabil. Oricum, în ultimele luni, au existat apeluri ale unor politicieni de amendare a procedurii de numire şi revocare, inclusiv referiri la o schimbare instituţională, avansate de către membrii noii coaliţii de guvernare. Acest aspect a demonstrat dubii privind existenţa unui larg consens politic în sprijinirea cadrului anticorupţie”, se arată în raportul tehnic ce însoţeşte Raportul Comisiei Europene privind progresul României în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV), obţinut de agenţia MEDIAFAX .
Raportul notează că, din 2007, „DNA a continuat să edifice un palmares convingător de investigaţii imparţiale”. „A instrumentat cauze împotriva unor persoane aparţinând tuturor partidelor politice. DNA a instrumentat aproximativ 2.000 de dosare pe an şi a trimis în faţa instanţei aproximativ 200 de cauze anual. DNA a dovedit un înalt rol pro-activ în acţiunile sale, ilustrat prin creşterea constantă a numărului de investigaţii ale Direcţiei iniţiate din oficiu. Durata medie de timp din momentul sesizării şi până la emiterea actului de acuzare a fost de nouă-zece luni, aproximativ 60 la sută dintre investigaţii durând mai puţin de şase luni”, spune sursa citată
În decursul ultimilor cinci ani, DNA a stabilit o bună cooperare cu alte instituţii, în special cu DIICOT din cadrul Parchetului ICCJ, Direcţia Generală Anticorupţie (DGA) din cadrul MAI şi cu unităţile de parchet din teritoriu. În ansamblu, a existat o creştere substanţială a numărului de sesizări primite de DNA în ultimii cinci ani. Cele mai multe sesizări au fost înaintate de către unităţile locale de parchet (60-67 la sută), DGA (15-20 la sută), urmată de DIICOT, Parchetul ICCJ, Garda Financiară, secţiile şi inspectoratele de poliţie, Agenţia Naţională pentru Administrare fiscală şi Oficiul naţional de prevenire şi luptă împotriva spălării banilor şi finanţării terorismului. Oricum, puţine au fost sesizările provenind de la alte instituţii importante, cum ar fi Autoritatea Naţională pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice şi Autoritatea Vamală. Au existat şi câteva sesizări ale altor servicii de control intern ale instituţiilor publice.
În total, ca rezultat al investigaţiilor sale, DNA poate demonstra rezulta semnificative. Între 2008 şi 2001, DNA a trimis în faţa instanţei cauze cu un prejudiciu total estimat la aproximativ 1,13 miliarde de euro, consemnează documentul citat.
În ultimii cinci ani, DNA a pus sub acuzare un număr considerabil de funcţionari de nivel înalt, printre care 14 membri ai Parlamentului, nouă miniştri (incluzând un fost prim-ministru), 11 oficiali cu rang de secretar de stat sau subsecretar de stat, 104 primari şi adjuncţi de primari, şase preşedinţi şi vice-preşedinţi de consilii judeţene, nouă prefecţi şi sub-prefecţi şi 18 directori şi directori generali ai unor companii deţinute de stat. DNA a urmărit puternic şi corupţia din sistemul judiciar, trimiţând în judecată 40 de magistraţi, inclusiv instrumentarea unui număr important de cauze faţă de judecători cu vechime.
„Totuşi aceste succese nu au fost obţinute fără dificultăţi. Au existat provocări faţă de independenţa corpului magistraţilor în numeroase ocazii prin comentarii ale unor politicieni privind anumite cauze, fiind incluse o serie de apeluri pentru înlăturarea procurorilor DNA cu vechime, proteste faţă de arestările unor politicieni, dar şi încercări de influenţare a judecării cauzei în instanţă. Au crescut preocupările privind provocările politice faţă de independenţa justiţiei în lumina evenimentelor din ultimele săptămâni”, consemnează raportul tehnic.
Totodată, documentul arată că un caz recent a fost deschis ca urmare a unor probe privind tentativa de influenţare nelegală a poziţiei unui organism de stat într-o cauză emblematică. „Organul de stat a depus o plângere civilă ca parte importantă în cauză dar, în urma schimbărilor făcute în conducerea instituţiei şi a subordonării ierarhice de către noul Guvern, în mod surprinzător şi-a retras plângerea. Controversa publică ce a rezultat, a condus la revocarea conducerii instituţiei şi la recuperarea plângerii civile, dar lanţul evenimentelor a ridicat multe întrebări”, mai notează sursa citată.
