Regiunea Nord-Est prezenta cel mai mare număr de familii beneficiare – 89.344 (27,6% din numărul total de familii beneficiare la nivel naţional), datorită faptului că în judeţele componente locuiau un număr mare de beneficiari: Neamţ -12.246, Suceava – 15.426, Iaşi -15.645, Vaslui -17.523 şi Bacău – 17.561 (valoare maximă de familii beneficiare la nivel naţional).
Numărul de copii care făceau parte din familiile beneficiare a fost de 590.196. Valorile cele
mai mici ale acestui indicator au fost de 1.172 copii în municipiul Bucureşti, 3.346 copii în judeţul Ilfov şi 4.200 copii în Tulcea, iar cele mai mari, de 30.825 copii, în judeţul Suceava, 32.872 copii în Iaşi, 33.429 copii în Bacău şi 33.933 copii în Vaslui.
În cazul în care se raportează numărul estimat de copii beneficiari de alocaţie de susţinere la cel de copii beneficiari de alocaţie de stat pentru copii, se obţine o pondere la nivel naţional de 15,2%. Judeţul Vaslui a avut cea mai mare pondere, de 35,2%.
Cele mai multe familii beneficiare au fost formate din ambii părinţi şi copiii acestora – 81,6%.
Familiile beneficiare compuse din doi părinţi şi copiii acestora, au avut următoarea distribuţie: 35,9% familii care aveau în întreţinere un copil, 44,5% familii care aveau în întreţinere doi copii, 13% familii care aveau în întreţinere trei copii, 6,6% familii care aveau în întreţinere patru sau mai mulţi copii.
În mediul rural au domiciliat circa trei sferturi din familiile cu ambii părinţi având unul sau mai mulţi copii, beneficiare de alocaţie (78,4%).
Aproape o cincime (18,4%) din totalul familiilor beneficiare de alocaţie de susţinere au fost
monoparentale. Cele mai multe familii monoparentale beneficiare au fost înregistrate în regiunea Nord-Est (13.667, reprezentând 23,4% din totalul familiilor monoparentale beneficiare la nivel naţional), acestea fiind de 15 ori mai multe decât cele din regiunea Bucureşti-Ilfov. Judeţele Bihor, Cluj, Timiş, Ilfov şi Hunedoara au avut o pondere a familiilor monoparentale mai mare de 26%, iar Municipiul Bucureşti o pondere de 57,5%.
Distribuţia numărului de familii monoparentale beneficiare în funcţie de numărul de copii a fost următoarea: familiile cu un copil au reprezentat 64,1% din totalul beneficiarilor, familiile cu doi copii 25,8%, cele cu trei copii 7%, iar cele cu patru sau mai mulţi copii 3,1%.
Familiile cu un copil domiciliate în mediul rural (25.137) aveau ponderea cea mai mare în totalul familiilor monoparentale beneficiare de alocaţie de susţinere: 66,7%. Ponderea familiilor monoparentale care locuiau în mediul rural în totalul familiilor monoparentale beneficiare de alocaţie de susţinere a fost de 43,1%. Familiile monoparentale cu unic părinte tatăl (8.401) au reprezentat 14,4% din totalul familiilor monoparentale îndreptăţite să primească alocaţia pentru susţinerea familiei. Dintre acestea, locuiau în mediul rural 6.688 familii (79,6% din total) şi în mediul urban 1.713 familii (20,4%). Majoritatea bărbaţilor beneficiari aveau unul sau doi copii (69,8%, respectiv 23,4%), ceea ce arată că familiile cu venituri mici care au ca unic părinte tatăl sunt mai puţin numeroase.
Dimensiunea medie a familiei beneficiare de alocaţie de susţinere (numărul mediu de copii într-o familie beneficiară) a fost de 1,82 copii/familie, valorile cele mai mari fiind întâlnite în judeţele Timiş (2,12), Iaşi (2,1) Arad (2,1) şi Bihor (2,01).
Alocaţia pentru susţinerea familiei a fost instituită de Legea nr.277/2010 privind alocaţia pentru susţinerea familiei şi se adresează familiilor ce au în îngrijire copii şi realizează venituri mai mici decât valoarea unui prag stabilit de lege. Cuantumurile acesteia variază, în funcţie de componenţa familiei şi veniturile acesteia.
