Ce taxe ar putea crește din 2025. Trei scenarii de lucru. Analist: „Vor merge probabil pe varianta răul cel mai mic”

Ce taxe ar putea crește din 2025. Guvernul României lucrează intens la soluții pentru reducerea deficitului bugetar și creșterea veniturilor la bugetul de stat cu peste 1% din PIB, conform angajamentelor asumate în planul fiscal transmis Uniunii Europene.

Printre măsurile avute în vedere se numără revizuirea de taxe și a TVA-ului începând cu anul 2025. Deși planul fiscal nu detaliază măsurile ce vor fi implementate din 2024, acesta conturează cel puțin trei scenarii posibile pentru reformele fiscale.

Posibile majorări de taxe din 2025

Un element central al discuțiilor îl constituie impozitarea veniturilor și TVA-ul. Cele trei scenarii propuse includ următoarele:

  1. Primul scenariu:
    • Majorarea impozitului pe venit pentru angajați, cu două variante:
      • Creșterea cotei actuale de la 10% la 20%;
      • Alternativ, creșterea mai moderată la 13% sau 16%.
  2. Al doilea scenariu:
    • Creșterea TVA-ului standard de la 19% la 21%, deși această măsură contrazice declarațiile recente ale premierului și ministrului de Finanțe, care au afirmat că TVA-ul nu va fi majorat.
    • Revizuirea cotelor reduse pentru alimente și medicamente, ceea ce ar putea avea un impact direct asupra populației.
  3. Al treilea scenariu:
    • Introducerea impozitării progresive. Analistul financiar Adrian Negrescu consideră însă că aceasta este puțin probabilă, din cauza dificultăților logistice și a lipsei infrastructurii necesare pentru implementare.

 „Probabil, cea de a treia variantă de taxe nu va fi aplicată pentru că nu au posibilitatea logistic să facă acest lucru. Din cele trei scenarii, vor merge probabil pe varianta răul cel mai mic.

19% TVA, renunțarea la cotele reduse pentru TVA și un impozit pe venit crescut de la 10 la 16% pe ideea că păstrăm cota unică și de asemenea impozitul pe dividente de la 8 la 16%. Cred că astea sunt scenariile cele mai plauzibile în condițiile în care gaura financiară a depășit 25 de miliarde de euro. Ne-am împrumutat cu aproape 47 de miliarde de euro în acest an.

Ne îndreptăm, din păcate spre disponibilizări. Sunt 120 de mii de companii în risc de insolvență”, a declarat Negrescu, la Antena 3 CNN.

  • Păstrarea cotei de TVA la 19%, dar eliminarea cotelor reduse.
  • Creșterea impozitului pe venit de la 10% la 16%, menținând astfel ideea de cotă unică.
  • Majorarea impozitului pe dividende de la 8% la 16%.

Această strategie de taxe este considerată cea mai plauzibilă având în vedere presiunea exercitată de datoria publică, care a crescut semnificativ. România a înregistrat o gaură bugetară de peste 25 de miliarde de euro și a contractat împrumuturi de aproximativ 47 de miliarde de euro în 2023. În acest context, perspectivele economice includ riscul unor concedieri în masă, iar peste 120.000 de companii sunt în pragul insolvenței.

Obiectivele guvernului în planul fiscal

Planul fiscal transmis la Bruxelles stabilește ca obiectiv principal reducerea deficitului bugetar de la 7,9% din PIB în 2023 la 2,5% din PIB până în 2031, ceea ce înseamnă o ajustare de 5,4% pe parcursul a șapte ani.

Pentru a obține aprobarea Uniunii Europene, Guvernul a solicitat extinderea perioadei de ajustare a deficitului bugetar de la patru ani (conform normelor UE) la șapte ani.

Principalele măsuri incluse în plan:

  • Reducerea cheltuielilor publice: Guvernul intenționează să limiteze salariile bugetarilor și să reducă sporurile acordate, conform noii legi a salarizării. Aceasta prevede un plafon de 20% pentru sporuri, aplicabil doar atunci când deficitul bugetar scade sub 5%.
  • Eliminarea facilităților fiscale:
    • Reducerea graduală a pragurilor pentru IMM-uri.
    • Eliminarea totală a facilităților fiscale în sectorul construcțiilor până în 2028, o măsură care va afecta regimul taxelor reduse aplicate salariilor din acest domeniu.
  • Actualizarea reglementărilor privind TVA-ul: Planul menționează necesitatea unei reforme a TVA-ului, fără a preciza dacă aceasta implică majorări de cote.
  • Deduceri fiscale: Introducerea unor deduceri fiscale pentru persoanele cu venituri sub salariul mediu pe economie, o măsură care ar putea atenua impactul social al reformelor fiscale.

Consecințele economice ale reformelor

Impactul economic al acestor taxe este incert și va depinde de combinația de politici adoptată. Cu toate acestea, România se confruntă deja cu provocări semnificative:

  • Datoria publică ridicată și necesitatea unor împrumuturi suplimentare pentru acoperirea deficitului.
  • Vulnerabilitatea sectorului privat, în special a IMM-urilor, în fața noilor măsuri fiscale.
  • Risc de concedieri în sectoare cheie, ca urmare a eliminării facilităților fiscale și a reducerii cheltuielilor publice.