În primul rând îţi doresc un guvern. Un lucru care-ţi lipseşte de deja prea multa vreme. Şi ştim amândoi că în perioadele în care autoritatea scade e liber la furt.
Şi daca tot ţi-ai face rost de un guvern. Ar fi ideal să nu dea iama în măsuri prociclice care, în mintea lui, să-i întărească resursele slăbite în perioada de cvasi autoritate. Adică un Executiv care să nu mizeze pe mărirea taxelor în speranţa că o să le şi plătim şi astfel să iasă din gaură.
Pe scurt, unul care să nu mărească taxele în plină criză. Aş îndrăzni să-ţi doresc un guvern de tehnocraţi. Pentru că în 1993 şi în 2000 două bucăţi din astea au reuşit să-ţi repornească motoarele. Şi, mai recent, altul la fel a reuşit acelaşi lucru în vecina Ungarie.
Îţi mai doresc să scapi de risipă. Dacă nu de toată, măcar de aia provocată de anul electoral. Şi nu e puţin, pentru că, în ultima vreme, fiecare an este unul electoral, iar paguba n-a fost contabilizată niciodată.
Să ai străzi multe şi asfaltate. Autostrăzi. Fie ele făcute de umbrăreşti sau căşuneni. Cu asfalt polimerizat de la Patriciu sau fără. Cunosc că de-aia am rezistat invaziilor imperiale, că n-aveam căi de comunicare şi preferau să-şi ducă armatele la Viena prin Bulgaria. Dar de-aia n-a ajuns nici Mercedes aici.
Îţi mai doresc să suplimenteze Germania programul „Rabla”. Să o rupem şi anul viitor pe export de produs finit cu valoare adăugată mare.
Să ai o monedă naţională inteligentă. Îndeajuns de puternică încât să ne permitem un bon fiscal frumuşel şi îndeajuns de slabă încât să fie profitabil să producem şi să vindem afară.
Îţi doresc să ai o bună relaţie cu Rusia, dar să fie platonică.
Mi-aş dori să fii liberală, dar, înainte de şi peste toate, îţi doresc sa fii fericită.
Ionuț Tudorică este editor MONEY.ro
