„Anul trecut, ca şi în primul trimestru al acestui an, furturile din locuinte reprezintă 14% din totalul furturilor sesizate Poliţiei Române, deci nu sunt atât de însemnate”, a declarat joi într-o conferinţă de presă comisarul-şef Călin Aurel, director în cadrul Direcţiei Investigaţii Criminale, cu ocazia lansării unei campanii de informare şi avertizare a cetăţenilor, denumită „Nu-ţi scăpa casa din ochi!”, derulată împreună cu Groupama Asigurări.
La oraşe, hoţii acţionează în timpul zilei pe parcursul săptămânii de lucru (54,9%), iar în weekend pe timpul nopţii (56,3%). În schimb, la sate preferă să dea spargeri noaptea, atât în cursul săptămânii (60,8%), cât şi în weekend (60,1%).
Cel mai adesea, hoţii fură bani (30%), aparatură electronică, audio/video, calculatoare (21,2%), telefoane mobile (16%), bijuterii (13%), aparate folosite în construcţii (10,9%), haine (10,1%), produse alimentare (9%), electrocasnice (8%), băuturi alcoolice (5,6%) şi materiale de construcţii (5,5%), potrivit unei analize a Poliţei efectuate pe 3.000 de cazuri soluţionate, prezentată de comisarul-şef Constantin Stroescu, director al Institutului de Cercetare şi Prevenire a Criminalităţii.
În cele mai multe cazuri (22,8%) pierderile sunt estimate între 100 şi 500 de lei, urmate de cele cu 500-1.000 de lei (15,3%) şi doar în 0,7% din cazuri sunt furate bunuri şi bani în valoare de peste 50.000 de lei.
Furturile au loc pe fondul uşilor neasigurate sau prin împrietenirea hoţilor cu proprietarii, pretinzând că sunt de la diverse instituţii sau companii de utilităţi, dar şi prin spargerea efectivă a locuinţei.
Furturile din locuinţă înregistrate prin escaladarea obstacolelor, forţarea uşilor sau ferestrelor, folosirea unor chei potrivite sau chiar a celor originale, spargerea zidurilor, acoperişurilor sau podelelor reprezintă 63% din totalul acestora.
Restul sunt comise prin acces liber, adică hoţii au profitat de neatenţia sau neglijenţa proprietarilor care au lăsat geamurile sau uşile deschise, au câştigat încrederea locatarilor, împrietenindu-se cu aceştia sau au folosit diverse pretexte pentru a pătrunde în locuinţă.
Există patru tipologii de hoţi, respectiv cel muncitor (care se prezintă ca fiind instalator, electrician, lucrător la deratizare sau utilităţi), cel oportunist (profită de uşi/geamuri lăsate deschise), cel semi-mascat (tipul comun de spărgător prin efracţie) şi hoţul intelectual (îmbrăcat elegant, cu servietă diplomat, în care are instrumente de spargere).
Hoţii sunt în general bărbaţi (89,4%) cu vârste cuprinse între 14 şi 40 de ani, cetăţeni români fără ocupaţie, cu studii genrale. Aceştia provin din familii cu condiţii economice precare, dezorganizate, necăsătoriţi sau care trăiesc în concubinaj. Majoritatea au antecedente penale sau sunt recidivişti, au domiciliul în localitate sau în cele limitrofe, mai rar fiind cazul infractorilor voiajori.
Campania „Nu-ţi scăpa casa din ochi!” se va derula în perioada mai-iulie 2013, în care Poliţia va trimite 300.000 de scrisori cetăţenilor în cutiile poştale, De asemenea, va distribui 150.000 de broşuri şi 5.000 de afişe asociaţiilor de proprietari din mediul urban pentru a fi expuse la avizierele blocurilor.
RECOMANDĂRILE POLIŢIŞTILOR
Poliţia recomandă cetăţenilor să închidă uşile şi ferestrele noaptea şi când sunt plecaţi de acasa, inclusiv uşa de la balcon. Cei care locuiesc la parter, etajul 1 şi ultimul etaj ar trebui să monteze grilaje metalice sau sisteme antiefracţie. De asemenea, Poliţia sfătuieşte cetăţenii să monteze două încuietori la uşă pentru o mai bună securizare.
Cei care locuiesc la curte trebuie să aibă în vedere un sistem de iluminare cu senzori de mişcare, sistem video de supraveghere, dar în primul rând un gard înalt care să nu poată fi escaladat.
Totodată, locatarii nu trebuie să permită accesul în locuinţă celor care vin cu promoţii sau care pretind că reprezintă instituţii care oferă servicii publice, decât după ce le verifică actele de identitate şi documentele de serviciu şi numai dacă sunt însoţiţi de administratorul blocului.
