Este vorba despre finanţarea comenzii făcute de premierul Emil Boc la începutul acestei luni, când a vizitat şantierul Autostrăzii Transilvania. El a anunţat atunci că va devansa cheltuielile bugetare din trimestrul al patrulea în trimestrul al treilea, pentru că vrea să cheltuiască şi mai mult pentru infrastructură.
„Eu cred că trebuie să avem mai mult curaj în abordarea deficitului pe infrastructură. (…) Cred că de aceea trebuie să avem curaj să discutăm şi cu CE şi cu FMI că deficitul bugetar pe infrastructură nu este un deficit care să agraveze situaţia României”, a declarat atunci Boc.
El l-a îndemnat cu acea ocazie pe ministrul Finanţelor, Gheorghe Pogea, să aibă o abordare “mai directă şi mult mai pragmatică” în faţa autorităţilor europene şi a FMI pentru a obţine de la acestea o undă verde pentru un deficit creat de cheltuielile cu infrastructura.
Concret, Boc i-a cerut lui Pogea să mute cheltuielile programate pentru investişiile statului în infrastructură din trimestrul al patrulea în trimestrul al treilea, pentru că, a argumentat el, „este o crimă” ca banii destinaţi infrastructurii să nu poată fi utilizaţi în timpul verii – perioada din an propice construcţiilor.
Tot atunci, premierul a adăugat că experţii statului trebuie să fie “creativi” în materie financiară, dacă vor să găsească soluţii pentru finanţarea acestor cheltuieli suplimentare din trimestrul curent. Creativitatea cerută de premier s-a concretizat în angajarea împrumutului de 1 miliard de euro.
Responsabilii de acest împrumut spun că au acţionat ca la carte.
“Strategia de datorie publică ne spune să ne asigurăm cele mai mici costuri atunci când ne împrumutăm. Acest împrumut în euro de tip club loan de la băncile interne este un instrument legal de finanţare. Afară de asta, Trezoreria statului are ca obiectiv obţinerea celui mai mic cost la un împrumut, ceea ce a şi reuşit în acest caz”, au explicat sursele.
Apelul lui Boc la creativitate a avut un motiv bine întemeiat: statul nu se poate împrumuta la infinit prin formula clasică – titluri de stat în lei. Împrumutul în structura unui club loan a venit astfel ca alternativă la titlurile de stat, în condiţiile în care unele instituţii de credit locale au epuizat expunerile pe titlurile statului român admise de băncile-mamă.
Potrivit surselor bancare, dobânda acestui împrumut ar fi de 5%, iar maturitatea acestuia ar fi pe termen mediu. Pentru titlurile de stat emise până în prezent, Finanţele primeau bani cu dobândă de peste 10%. Tot sursele bancare spun că dacă statul român ar ieşi acum pe piaţa externă pentru a se împrumuta n-ar găsi o dobândă mai mică de 8%.
