Varianta plafonării despăgubirilor, vehiculată în ultima vreme, „se va lovi de o piedică majoră, căci, de îndată ce ar fi adoptată, va fi ridicată problema neconstituţionalităţii. Vor curge sesizările la Curtea Cosntituţională, deoarece nu poţi să aplici două regimuri diferite unei aceleiaşi categorii de solicitanţi“, a declarat avocatul Corin Trandafir, pentru MONEY.ro. Avocatul de la Rubin Meyer Doru & Trandafir este reprezentantul moştenitorilor lui Malaxa şi Auschnit, cei mai mari acţionari ai Fondului Proprietatea, dar şi cel al altor solicitanţi de despăgubire care nu şi-au obţinut titlul de despăgubire.
„Greşeşte cine spune că Statul nu va mai avea cu ce să onoreze titlurile de despăgubire. După ce i se vor termina acţiunile la Fondul Proprietatea (FP), Statul are o mulţime de căi la dispoziţie pentru a se achita de obligaţii. Unele sunt deja în funcţiune“, a declarat Nicolae Ivan, primul preşedinte al FP şi actualul reprezentant al unuia dintre cei mai mari acţionari instituţionali ai Fondului.
Cei care trebuie despăgubiţi „deţin de fapt nişte drepturi de tragere asupra activelor Statului Român, şi nu este decât o chestiune de opţiune pentru ca Guvernul să aleagă o variantă sau alta“, a mai spus Nicolae Ivan pentru MONEY.ro.
„Nu este deloc imposibil ca să se accelereze despăgubirile în natură sau în bani şi nu este imposibil să se înfiinţeze un fond de obligaţiuni garantate cu activele pe care le deţine statul în economie.
Nu este imposibil nici să se înfiinţeze un alt fond de despăgubiri, nu neapărat după modelul FP, care să fie alimentat cu acţiunile pe care le are statul la marile companii energetice, la Hidroelectrica, Romgaz, Nuclearelectrica, etc“, a adăugat Nicolae Ivan, care nu vede niciun inconvenient în cedarea de către strat a constrolului asupra domeniul strategic al României.
Pe de altă parte, „a fost o interpretare greşită faptul că FP ar fi trebuit să rezolve complet problema despăgubirilor, potrivit fostului oficial al Fondului. Nu a fost vorba decât una dintre metodele de despăgubire. Şi nu a fost vorba ca această metodă să epuizeze problema“, a ţinut să precizeze primul preşedinte al Fondului Proprietatea.
La înfiinţarea sa, în 2005, Fondul Proprietatea avea active evaluate la 4 miliarde de euro. Tărăgănarea listării fondului a împins în plină criză listarea sa la Bursa de Valori Bucureşti, unde valoarea titlurilor de despăgubire se înjumătăţeşte. Însuşi statul suferă din această cauză, pentru că pentru o despăgubire de 1 leu (valoarea nominală a unei acţiuni FP), trebuie să cedeze două acţiuni cu valoare de piaţă de 0,5 lei, în cel mai bun caz.
Lucrurile se complică şi sub presiunea ultimatumului Curţii Europene a Drepturilor Omului (CEDO), de a grăbi rezolvarea problemei zecilor de mii de dosare de despăgubire, a căror valoare este estimată între 4 şi 20 de miliarde de euro, în funcţie de cine face evaluarea, cea din urmă fiind a Autorităţii Naţionale penmtru Restituirea Proprietăţilor (ANRP).
Guvernul mai are la dispoziţie 827 de milioane de acţiuni pe care să le cedeze câtorva zeci de mii de solicitanţi. La preţul actual, acţiunile acestea valorează doar 86,5 mil. euro.
De la înfiinţarea sa ANRP a prmit aproape 50.000 de dosare, constituite în temeiul Legii nr. 10/2001 şi aflate „ în diferite stadii de soluţionare“, potrivit datelor instituţiei. Mai există Există circa 90.000 de cereri de restituire, formulate la nivel naţional, în temeiul legislaţiei fondului funciar, din care aproximativ 23.000 au fost depuse la Autoritate.
Au fost aprobate circa 17.000 de rapoarte de evaluare şi au fost redactate deciziile reprezentând titlul de despăgubire. Estimările privind numărul foştilor proprietari despăgubiţi care mai sunt acţionari ai Fondului Proprietatea nu trec de 4000 de persoane, dintre care 500 au apărut doar luna trecută. Diferenţa dintre aprobări şi numărul de acţionari o reprezintă cei care au primit bani şi cei care şi-au vândut acţiunile înainte şi după listarea FP.
