Apreciind că statul chinez este aproape de un punct de cotitură în creşterea sa economică, Banca Mondială a cerut Beijingului şi liderilor care vor urma la putere să supervizeze structura celei de-a doua economii mondiale pentru a menţine în creştere venitul şi productivitatea în următorii ani.
‘După cum ştiu liderii chinezi, actualul model de creştere al ţării este nesustenabil. Acum nu este o perioadă în care să faci lucruri de mântuială. Este o perioadă în care trebuie să o iei înaintea evenimentelor şi să te adaptezi schimbărilor majore din lume şi din economiile naţionale’, a declarat luni preşedintele Băncii Mondiale, Robert Zoellick, la Beijing, prezentând raportul intitulat: ‘China 2030’.
Raportul de 400 de pagini cuprinde şase recomandări ample pentru Beijing: întărirea economiei de piaţă, dezvoltarea cercetării, securitate socială pentru toţi chinezii, o economie mai ‘verde’, îmbunătăţirea sistemului fiscal şi relaţii mutual benefice cu întreaga lume.
Ţara trebuie să redefinească rolul guvernului, să transforme structura întreprinderilor de stat şi să reducă gradual ratele dobânzilor, se arată în raportul Băncii Mondiale. Indicele Shanghai Composite al bursei chineze a încheiat şedinţa de luni în urcare cu 0,3%, la 2.447,06 puncte, a şaptea zi consecutivă de creştere.
Şi economistul şef al Băncii Mondiale, Justin Lin, declara anul trecut că statul chinez ar putea devansa SUA, devenind cea mai mare economie mondială, dacă reuşeşte să menţină un ritm de creştere anuală de opt procente în următorii 20 de ani.
În 6 februarie Fondul Monetar Internaţional a avertizat că actuala criză a datoriilor din Uniunea Europeană poate încetini semnificativ ritmul de creştere al economiei Chinei. Autorităţile de la Beijing trebuie să lanseze un program capabil să contracareze un eventual eşec al eforturilor europene de rezolvare a crizei financiare cu care se confruntă UE, susţine FMI.
Organizaţia estima la 8,2% ritmul de creştere economică a Chinei pentru 2012, însă consideră că respectiva prognoză s-ar putea reduce cu 4 procente, în cazul în care măsurile europene de redresare financiară nu se soldează cu rezultatele scontate.
