România este o ţară frumoasă, dar neexploatată din punct de vedere turistic. Pe lângă faptul că avem o infrastructură deficitară (lipsa autostrăzilor, drumuri naţionale cu probleme, şi serviciile de o calitate îndoielnică), autorităţile româneşti nu ştiu să se folosească de puţinele resurse de care dispunem(conexiunile aeriene, croaziere pe Dunăre, sau publicitatea gratuită din partea presei străine).
Drumurile, o problemă majoră
Când vine vorba de infrastructura rutieră, una dintre cele mai mari probleme o reprezintă lipsa autostrăzilor. La sfârşitul anului trecut, România avea 654 de kilometri de autostrada în folosinţă, faţă de Ungaria, care avea 1.300 de kilometri, sau Polonia – 2.700 de kilometri. Conform datelor INS, anul trecut s-au dat în circulație doar 94 kilometri de autostradă, iar în acest an s-au în circulație doar 22 de kilometri. Faptul că România este codașa Europei în materie de autostrăzi se reflectă într-un număr redus de turiști străini, iar cei mai mulţi dintre aceştia vin pe plaiurile mioritice în interes de serviciu, nu cu scopul de a descoperi frumuseţile autohtone. Nici anul acesta, lucrurile nu s-au mișcat într-un ritm mai alert: în afara unor proiecte anunțate a fi demarate, recent, șoferii au început să circule deja între Sibiu şi Deva pe autostradă, după ce s-a finalizat tronsonul de 22 kilometri dintre localităţile Sălişte (judeţul Sibiu) şi Cunţa (judeţul Alba). „În România, există anual 6,5 milioane de turişti din care 1,7 milioane sunt străini, dar 60% dintre aceştia vin pentru afaceri sau pentru evenimente“, ne-a spus Traian Bădulescu, consultant în turism.
Un număr mic de vizitatori străini înseamnă venituri mai mici pentru toţi jucătorii din turism, pentru tot ce înseamnă industria ospitalieră. Mihai Rajniţă, secretar general al Federaţiei Industriei Hoteliere din România, susţine că lipsa unei autostrăzi care să traverse România dintr-un capăt într-altul trage în jos cu până la 90% turismul din România. „Dacă ar fi o autostradă de la o graniţă la alta să vedeţi ce ar veni turiştii. Spre exemplu, Bulgaria are peste 500.000 de nemţi, înmulţiţi cu o săptămână de vacanţă şi veţi vedea ce venituri obţin bulgarii“, a adăugat Mihai Rajniţă. Banii lăsaţi de străini în România se situează sub un miliard de euro, potrivit INS. În timp ce în Grecia, sosirile turiştilor străini au fost de peste 17, 7 milioane, iar veniturile din turism au ajuns la 11,7 miliarde de euro. În Cipru, sosirile de turişti străini au ajuns la 2,41 milioane în 2013. Lăsând la o parte autostrăzile, România stă prost şi la capitolul drumuri naţionale. La 31 decembrie 2013, după șapte ani de când România este stat membru european, perioadă în care am avut la dispoziție miliarde de euro pentru infrastructura rutieră, țara noastră are în continuare o porțiune de 15 kilometri de drum național de pământ. În ceea ce priveşte starea tehnică a drumurilor publice, 44,5% din lungimea drumurilor modernizate şi 52,3% din lungimea drumurilor cu îmbrăcăminte uşoară rutieră aveau durata de serviciu depăşită, conform datelor centralizate de INS.
Stăm bine la conexiuni aeriene
Există multe lipsuri în turismul din România, dar în acelaşi timp sunt resurse pe care am putea să le folosim chiar acum, astfel încât să punem în valoare ţara noastră. O bilă albă pentru turismul autohton îl reprezintă conexiunile aeriene. În prezent, mulţi turişti preferă să călătorească cu avionul. Dacă străinii vor să ajungă pe litoralul românesc, pot zbura până la aeroportul Mihail Kogălniceanu din Constanţa. În acelaşi timp, mai există şi croazierele. Anul acesta s-a observat o schimbare pe segmentul de croaziere din România, cu rezervări în creștere, dar și cu anulări. Potrivit datelor Asociației Litoral – Delta Dunării, în 2014 s-a înregistrat o creştere de aproximativ 20% în rândul turiştilor sosiţi astfel pe teritoriul ţării. „Turismul de croazieră cu nave de pasageri în portul Constanţa reprezintă o nişă cu un potenţial real spre care ne concentrăm atenţia în continuare. Portul Constanţa, oraşul Constanţa, dar şi România, au de câştigat pentru că multe nave de croazieră nu vor mai face escală în portul Odessa. În acest context, consider că România trebuie să îşi consolideze strategia de promovare a destinaţiilor româneşti având în vedere situaţia politică actuală“, spune Corina Martin, preşedinte Asociaţiei Litoral – Delta Dunării.
Dacă anul trecut un număr de aproximativ 54.000 de pasageri au vizitat portul Constanţa, în primele şapte luni din 2014 au sosit în jur de 64.500 de pasageri. Creşterea se datorează, printre altele, contextului politic nevaforabil din Ucraina, ce a determinat ca toate cursele de croazieră să înlocuiască în itinerariul lor portul Odessa cu portul Constanţa.
Nu știm să ne promovăm țara
Potrivit analiştilor din turism, infrastructura din România lasă de dorit, dar nu reprezintă cea mai mare problemă. „Cea mai importantă problemă este faptul că nu ştim să ne promovăm. Există ţări care au o infrastructură mai proastă decât noi, dar se descurcă cu turismul mult mai bine. Spre exemplu Bulgaria, care reprezintă o concurenţă serioasă pentru România, are o infrastructură mai proastă ca noi, dar stă mai bine decât noi la capitolul venituri din turism“, a declarat Ciprian Enea, consultant în turism. Analistul subliniază faptul că trebuie să ştim ceea ce vindem. „Trebuie să facem nişte sondaje, să vedem ce vor turişti străini, să studiem concurenţa, să vedem dacă suntem competitivi, după care să potenţăm şi să creăm produse turistice atractive. Să încercăm să seducem partenerii străini. Să renunţăm la măsurile care ajută la propaganda electorală. Am putea să folosim potenţialul din ceea ce avem“, a completat Ciprian Enea. În ultimii ani, presa străină ne-a promovat obiectivele turistice autohtone. Spre exemplu, prin asocierea prințului Charles cu Viscri sau filmarea emisiunii auto „Top Gear“ în România. Dar, din păcate, autoritățile române nu au profitat de acest lucru astfel încât să susțină aceste campanii prin pachete sau produse turistice pentru străini. Acestea sunt doar câteva lucruri care ţin în loc turismul din România.
