Pentru început, să trecem în revistă care sunt etapele executării silite. Mai întâi, are loc înștiințarea la plată, prin care contribuabilului i se cere să-și achite dările în 15 zile de la comunicare. Dacă persoana nu plătește suma cerută, organul de executare emite titlul executoriu pentru fiecare tip de creanță fiscală și somația de plată. Titlul executoriu este transmis contribuabilului printr-o adresă. Termenul de stingere a debitului comunicat prin somație este de 15 zile de la comunicare.
După expirarea termenului, se continuă executarea silită, prin sechestrarea bunurilor debitorului, tot atunci făcându-se și evaluarea bunurilor sale. Sau, urmează executarea silită prin poprire. Această metodă se aplică la orice sume urmăribile reprezentând venituri și disponibilități bănești în lei și valută, titluri de valoare sau alte bunuri mobile necorporale.
După aplicarea tuturor etapelor executării silite, Fiscul a constatat că una dintree acestea aduce aproape trei sferturi din totalul încasărilor din executări silite. „Cea mai eficientă modalitate de executare silită s-a dovedit a fi comunicarea somaţiei, care a condus la încasări de 74,5% din totalul veniturilor din executare silită”, se arată în raportul Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF) pe 2014.
Confom documentului citat, din executare silită, la bugetul asigurărilor sociale de stat s-au încasat aproximativ 3,54 miliarde lei, reprezentând 24,4% din totalul încasărilor din executare silită.
Din sumele încasate la bugetul general consolidat prin executare silită, de la firmele debitoare, un procent de 44,2%, respectiv suma de 6,13 miliarde lei o reprezintă sumele încasate de la debitorii mari contribuabili şi un procent de 21,9%, respectiv suma de 3,04 miliarde lei de la contribuabilii mijlocii.
În total, anul trecut, din executare silită s-au încasat 14,52 miliarde lei, cu 11,6% mai puţin decât în 2013. Mai exact, din somaţii au fost încasați 10,81 miliarde lei (-3,7%), din conturi bancare poprite 3,31 miliarde lei (-30,3%), din popriri ale veniturilor terţilor 364,6 milioane lei (-11,7%), iar din valorificarea sechestrelor puse pe bunurile mobile sau imobile au provenit 37,5 milioane lei (+8,2%), mai arată ANAF în raportu menționat.
