Structura acţionariatului Fondului Proprietatea, cu active de 3,3 mld.euro, este unul dintre cele mai bine păstate secrete de la bursă.
Ziarul Financiar a încercat să obţină o imagine a celui mai bine păstrat secret, agregând informaţiile disponibile în acest moment despre acţionariatul FP în terminalele Reuters şi Bloomberg. Fondurile de investiţii îşi completează singure deţinerile în aceste terminale.
Fondul american de hedging Elliott Management Corporation este cel mai mare acţionar cu 15,23% din capitalul Fondului Proprietatea, potrivit datelor Reuters. Fondul american acţionează prin două vehicule: Manchester Securities şi Beresford Energy Corp, care deţineau 13,98% din FP la finalul anului 2012, respectiv 1,86% la începutul anului 2012, potrivit Bloomberg. Fondul Elliott este condus de Paul Singer, investitorul care a trimis Argentina în default.
În ceea ce priveşte al doilea cel mai mare acţionar, datele din cele două terminale sunt diferite. Potrivit Bloomberg, al doilea acţionar este Georgia Palade van Dusen cu o deţinere de 6,5% din capital la data de 31 decembrie 2011. Însă datele Reuters arată că al doilea cel mai mare acţionar ar fi compania cu numele Franklin Templeton Investment Management Ltd din Scoţia, cu o deţinere de aproape 7% din capital la 30 iunie.
Reprezentanţii locali ai Franklin Templeton spun însă că compania scoţiană nu deţine acţiuni la FP şi că informaţiile publicate Reuters sunt eronate.
„Compania Franklin Templeton Investment Management Ltd din Scoţia nu deţine acţiuni la Fondul Proprietatea. Fondurile de investiţii ale Franklin Templeton nu au cumpărat în niciun moment acţiuni la FP, datorită unor restricţii interne stricte din cadrul Franklin Templeton care nu le permit să investească în FP. Franklin Templeton Investment Management Ltd Scoţia nu există ca entitate a Franklin Templeton“, spun reprezentanţii Franklin Templeton din România.
O ipoteză ar putea fi faptul că numele lui Franklin Templeton ar putea apărea în locul pachetului de acţiuni răscumpărate de fond şi deţinute în nume propriu de Fondul Proprietatea.
Pe locul al treilea se situează, potrivit Reuters, Royal Bank of Scotland cu o deţinere de 3,23% la 30 iunie. RBS este unul dintre cei mai mari emitenţi de warranturi, adică certificate derivate, având ca activ suport acţiunile FP. Mai exact, banca a cumpărat acţiuni la FP şi le-a împachetat în produse structurate pe care le-a vândut altor investitori internaţionali, care nu sunt dispuşi să investească direct pe bursă. Warranturile le oferă deţinătorilor dreptul să încaseze dividende, iar preţul acestor instrumente variază în funcţie de preţul acţiunilor. Cel mai mare deţinător de warranturi pe FP emise de RBS este grupul american City of London. Acest grup deţine în nume propriu circa 0,2% din capitalul FP, potrivit raportărilor Reuters.
În clasamentul acţionariatului urmează statul român, prin Ministerul Finanţelor, cu o deţinere de 2,7% din capital.