Însă compania l-a inclus în programul de restructurare, iar din aprilie, fostul director a început să primească ajutor de şomaj proporţional cu veniturile din ultimul an de activitate. Dacă nu îşi va găsi de lucru pe un post corespunzător studiilor şi pregătirii profesionale, Ionescu va primi ajutor de şomaj până în iulie 2010.
Contactat de Business Standard, cel mai bine plătit şomer din România a spus că este, deocamdată, în căutarea unui loc de muncă. “Dar este aproape imposibil. Pentru comunicaţii, piaţa este moartă. Aţi văzut că a plecat şi domnul Bedros (fostul director Alcatel România, companie localizată în Timişoara, şi care a părăsit firma după ce a condus-o timp de 18 ani – n. red.).”
Mircea Ionescu a lucrat timp de 27 de ani doar în Romtelecom. Spune că a avut anterior oferte de joburi, dar că le-a refuzat, pentru că “presupuneau încălcarea principiului loialităţii”. Timişoreanul menţionează că are propriile afaceri, companii la care este acţionar, şi că există oportunităţi enorme în criză. “De exemplu, o puşcărie privată. Da, asta aş vrea să fac”, a supralicitat fostul director. În schimb, pe angajaţii sau pe managerii care nu au destui bani pentru a intra în afaceri Ionescu îi sfătuieşte “să rămână pe locuri, pentru că răul vine abia din martie, după alegeri”.
Cazul lui Mircea Ionescu nu este singular, iar direcţiile de muncă mai au în evidenţe ajutoare de şomaj de ordinul a 4.000-5.000 de lei. Managerii sunt una dintre categoriile cele mai afectate de inflamarea şomajului, fenomen generat de intrarea economiei în recesiune.
Ponderea managerilor disponibilizaţi va ajunge la 20% din totalul persoanelor care vor fi concediate până la finele anului, companiile renunţă la acei manageri care au salarii mari şi nu obţin performanţe pe măsură, spun specialiştii HR. Perioada de timp necesară unui candidat pentru a-şi găsi de lucru la nivel managerial s-a triplat, crescând de la trei la nouă luni, în condiţiile în care pe piaţă sunt tot mai puţine poziţii de management disponibile.
"Tot mai multe firme profită de situaţia actuală pentru a-şi înlocui angajaţii, fie pe cei slabi, fie pe cei medii sau chiar pe cei buni cu unii şi mai buni. De regulă, fie înlocuiesc un angajat cu unul mai bun, dar care vine pe acelaşi salariu (pentru că au scăzut mult salariile de intrare), fie cu unul la fel de bun, dar care acceptă un salariu mai mic", spune George Butunoiu, specialist în executive search.
Potrivit legislaţiei, persoanele care îşi pierd locul de muncă trebuie să se înscrie la Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă (AJOFM) din judeţul în care domiciliază, pentru a putea primi ajutorul de şomaj.
În cazul concedierilor colective, angajatorul are obligaţia de a notifica agenţia cu o lună înainte, viitorii şomeri fiind înregistraţi automat. Pe lângă indemnizaţia de şomaj, egală cu 75% din salariul minim – respectiv de 450 de lei, pentru anul în curs, foştii angajaţi mai primesc un procentaj din media veniturilor din ultimul an lucrat, cuprins între 3% şi 10%, în funcţie de vechime.
Perioada de acordare a indemnizaţiei depinde tot de numărul de ani lucraţi, variind între 9 şi 15 luni, în 2009, după ce Guvernul a prelungit cu trei luni această perioadă, din cauza crizei economice.
Pe toată perioada de acordare a indemnizaţiei, şomerul stă la dispoziţia AJOFM-ului şi are obligaţia ca, săptămânal, să consulte oferta de locuri de muncă vacante din zona respectivă în vederea angajării. Legea prevede că, în cazul în care o persoană refuză un loc de muncă vacant, pe măsura pregătirii sale profesionale, găsit prin intermediul agenţiei, ajutorul de şomaj se suspendă.
“Găsirea unui loc de muncă prin intermediul agenţiei, mai ales pentru persoanele care au ocupat funcţii importante, de conducere, este mai greoaie, dacă nu imposibilă. Sunt puţine poziţiile de manager pe care companiile le înregistrează la agenţia pentru ocupare, de aceea este extrem de greu ca, în această perioadă de criză, AJOFM-ul să-i poată oferi cuiva care a avut o astfel de poziţie o funcţie similară”, a spus pentru Business Standard fostul preşedinte al Agenţiei Municipale pentru Ocupare Bucureşti, Dumitru Pelican.
Şomerii înregistraţi la AJOFM urmează şi un curs de formare profesională, plătit din bugetul de asigurări sociale.
“Depinde foarte mult şi ce atitudine are şomerul pentru a-şi găsi un loc de muncă. Dacă este dispus să se reprofileze pe un alt domeniu, să fie activ pe piaţa muncii şi să accepte o slujbă pe o poziţie inferioară faţă de precedenta, îi va fi mai uşor”, a explicat Pelican. Potrivit legii, ajutorul de şomaj poate fi luat şi dacă beneficiarul are şi alte venituri, însă doar în cazul în care acestea sunt mai mici decât ajutorul de şomaj.
În opinia analistului economic Lucian Anghel, o remediere a ratei şomajului se va înregistra în România la finele anului 2010, începutul lui 2011, chiar dacă este posibil ca o creştere a PIB-ului, raportată de la trimestru la trimestru, să se producă de la sfârşitul anului curent.
“Există o inerţie între creşterea economică şi efectele pe şomaj. Chiar dacă sunt şanse ca o creştere a PIB-ului să se înregistreze din trimestrul al patrulea din acest an, putem vorbi despre o îmbunătăţire a ratei şomajului începând cu sfârşitul anului 2010, începutul lui 2011”, a spus Anghel. El a explicat că este puţin probabil ca numărul şomerilor să ajungă la un milion de persoane în acest an, precizând că ritmul de creştere a numărului de şomeri va depinde de măsurile pe care le va lua Guvernul în perioada următoare.
“Pentru a reduce cheltuielile, Guvernul are două posibilităţi, fie reduce salariile, fie face concedieri. Dacă va opta pentru a doua variantă, acest lucru se va vedea în numărul de şomeri”, a mai spus analistul economic. Rata şomajului a început să crească semnificativ în ultimele luni ale anului trecut, după doi ani de scădere continuă, ajungând în iulie la un maxim al ultimilor cinci ani. Deşi România se regăseşte la mijlocul clasamentului în Europa din acest punct de vedere, rata şomajului a crescut cu 2,3 puncte procentuale în nouă luni.
Numărul celor care şi-au pierdut locul de muncă din octombrie anul trecut şi până în iulie depăşeşte 200.000 de persoane.
Numărul şomerilor era, în luna iulie, de peste 572.000 de persoane, valoare apropiată de prognoza Guvernului până la sfârşitul anului. În timp ce Executivul a fundamentat prima variantă de buget pe un număr de 500.000 de şomeri, cifră rectificată ulterior la 620.000 de persoane, reprezentanţii FMI care au analizat evoluţia economică a României au înaintat un număr peste 800.000 de şomeri. Ipoteză pe care membrii Guvernului de la Bucureşti au respins-o iniţial, dar pe care, în ultima săptămână, pe fondul discuţiilor pe marginea rectificării bugetare, încep să o ia în calcul.
Preşedintele ANOFM, Silviu Bian, a declarat recent că numărul de şomeri pe care se fac calculele până la sfârşitul anului este cel înaintat de FMI.
