Toţi regii asfaltului din România au avut un an 2010 mai prost ca 2009, cu rezultate financiare în scădere drastică, potrivit datelor din bilanţ depuse la Finanţe. Cu o excepţie. Compania Euroconstruct Trading, a oamenilor de afaceri Dan Besciu şi Sorin Vulpescu, a reuşit să facă un profit mai mare cu aproape 50% în 2010 faţă de 2009 în condiţiile unei cifre de afaceri aproape egală. Astfel, în 2009 firma realiza un profit net de 57 de milioane de lei la o cifră de afaceri de 250 de milioane de lei în timp ce anul trecut Euroconstruct a realizat un beneficiu de 81 de milioane de lei la o cifră de afaceri de 270 de milioane de lei, adică o marjă de profit de aproape 30%. Numărul de angajaţi a crescut de la 669 la 720.
Deşi a avut un 2010 mai slab decât 2009, Dorinel Umbrărescu rămâne, totuşi, regele asfaltului care a învârtit cei mai mulţi bani. Cele două companii ale sale, Tehnostrade şi Spedition UMB, au înregistrat un profit cumulat de circa 280 de milioane de lei la o cifră de afaceri de 1,1 miliarde de lei. În 2009 aceleaşi firme realizau profituri de 360 de milioane de lei la afaceri de 1,6 miliarde de lei. Numărul de angajaţi a crescut de la 477 la 793.
O scădere drastică în rezultate a avut compania Romstrade a omului de afaceri Nelu Iordache. Rezultatele comparative 2010 – 2009 arată o scădere de cinci ori a profitului de la 133 de milioane de lei la 27 milioane de lei în condiţiile în care afacerile s-au contractat la jumătate de la 1,3 miliarde de lei la 566 milioane lei. Mai mult de 100 de angajaţi au fost concediaţi astfel încât, la sfârşitul lui 2010, Romstrade avea 1.119 salariaţi.
De departe, cele mai proaste rezultate le-a avut compania PA&CO International a omului de afaceri băcăuan Costel Căşuneanu. De fapt, 2010 este primul an din 1999, de când Finanţele centralizează datele de bilanţ, când compania lui Căşuneanu înregistrează pierdere. Aceasta a fost de 47 de milioane de lei, aproape jumătate din afacerile de 110 milioane lei ale PA&CO. Compania a rămas cu 587 de angajaţi, din cei 731 care semnau statele de plată în 2009.
Timp de mai mulţi ani şi în toate guvernările, firmele de mai sus au fost principalele beneficiare ale contractelor cu statul privind construcţia de drumuri şi autostrăzi în România. Între timp, firmele amintite şi-au dezvoltat şi domenii conexe de activitate cum ar fi transportul de persoane şi mărfuri ori investiţiile în sectorul rezidenţial însă baza a rămas construcţia de drumuri.