Dincolo de agenda anunțată de Comisie (ultimele măsuri economice ale guvernului, execuția bugetară și stadiul de implementare a memorandumului), există împrumuturile concrete acordate României în perioada de criză.
România va trebui să aloce anul viitor, în plus față de acest an, aproape o jumătate de procent din PIB pentru plățile aferente pachetului de asistență externă contractat în 2009 prin acordul cu FMI-UE-BM. Astfel, în anul 2015 va fi atins vârful de plată pentru achitarea datoriilor contractate cu acel prilej, suma totală necesară (rate de capital plus dobânzi și comisioane) fiind de peste 1,8 miliarde euro.
Este o sarcină dificilă, în contextul în care ar fi trebuit să continuăm procesul de consolidare a finanțelor publice prin reducerea deficitului bugetar. Mai ales în contextul angajării publice a guvernului pentru majorarea cu 5% a pensiilor de al 1 ianuarie 2015 și reducerea CAS cu cinci puncte procentuale de la 1 octombrie 2014.
În plus, a apărut necesitatea majorării cheltuielilor pentru apărare mai aproape de angajamentul de 2,38% asumat la intararea în NATO.
Chiar dacă se vehiculează deja o extindere a deficitului permis de 0,2% din PIB față de angajamentele asumate anterior, în mod evident va trebui să alocăm în plus cu mult mai mult decât atît pentru modernizarea forțelor armate.
