Pe 22 decembrie, președintele Traian Băsescu va preda mandatul mai departe noului șef al statului, care va ocupa această funcție cel puțin până în anul 2019. Noul președinte va trebui să ia atitudine, să gestioneze și să rezolve cel puțin șapte probleme majore. Să le luăm pe rând.
1. Independența justiției. Domeniul justiției este cel la care primim întotdeauna cel mai slab punctaj în rapoartele Uniunii Europene referitoare la România. Mai mult decât atât, imediat după alegeri, urmează marea provocare a legii amnistiei și grațierii, menită să-i elibereze din închisori pe corupții condamnați de instanțe la pedepse cu executare. Dacă va fi adoptată,este greu de crezut că forurile europene vor trece cu vederea acest lucru.
2. Taxele și impozitele. Atât specialiștii în economie, cât și mediul de afaceri afirmă că, pentru a ne încadra în țintele de deficit bugetar pentru anii următori, este necesară creșterea fiscalității, fie că vorbim de majorarea taxelor și impozitelor existente, fie de introducerea unora noi. Situația bugetară s-a agravat după decizia de reducere a contribuțiilor sociale cu 5 puncte procentuale. Deja în presă a apărut un document de lucru din interiorul Ministerului Finanțelor care prevede revenirea la o cotă progresivă de impozitare a veniturilor populației până la un procent de 35% din venit, precum și majorarea impozitelor pe terenuri și pe imobile. Asumându-și aceste măsuri, viitorul șef al statului va da o grea lovitură clasei de mijloc și mediului de afaceri, riscând să crească ponderea economiei negre și gri.
3. Asigurarea plății pensiilor către pensionari. Fondul de pensii are de suferit de pe urma reducerii contribuțiilor de asigurări sociale. Situația este cu atât mai gravă cu cât populația României este îmbătrânită și acest proces continuă, astfel încât pensiile generației care astăzi are 30-40 de ani nu le vor acoperi nici pe departe nevoile de trai.
4. Poziția față de conflictele militare din zonă. Situația din Ucraina este departe de a se fi detensionat și riscă în orice moment să escaladeze. Dacă acest conflict ar degenera într-un război, iar Ucraina ar solicita ajutor din afară, România va fi pusă în situația de a lua o decizie. În al doilea rând, se știe că Republica Moldova este următoarea țară vizată de Rusia pentru un conflict similar cu cel din Ucraina. Cum va reacționa noul președinte la acest lucru?
5. Aderarea României la zona Schengen a fost amânată de mai multe ori, deși, în mod oficial, Parlamentul European a dat aviz pozitiv pentru ca România și Bulgaria să adere la Spațiul Schengen încă din anul 2011. Practic, România trebuie să convingă toate statele membre de faptul că îndeplinește toate criteriile pentru a face parte din acest spațiu. Conform Tratatului de aderare a României şi Bulgariei la Uniunea Europeană, această decizie se adoptă cu unanimitate.
6. Aderarea la zona euro. Teoretic, adoptarea monedei unice europene de către România ar trebui să aibă loc în ultimul an din mandatul noului președinte, mai exact în anul 2019. Cu toate acestea, este foarte posibil ca termenul valabil acum să fie împins după anul 2020, pe fondul dificultăților din zona euro, dar și al neîndeplinirii condițiilor de aderare de către țara noastră. Oricare ar fi decizia finală, indicatorii macroeconomici trebuie să se apropie cât mai mult de obiectivele prevăzute în Tratatul de la Maastricht.
7. Reducerea decalajelor dintre România și Occident. În condițiile în care PIB-ul real al României încă nu a ajuns la nivelul din 2008, o mare provocare este și recuperarea diferențelor care ne despart de vechile state europene. Economiștii susțin că, pentru a recupera aceste decalaje, este necesar ca România să înregistreze o creștere economică de 5% pe an, timp de mai mulți ani la rând.
