Anul acesta, asupra agriculturii autohtone s-au abătut trei nenorociri care, în mod cert, vor afecta puternic producția agricolă. Două dintre loviturile primite de agricultura românească în acest an sunt o consecință a dependenței excesive de fenomenele meteorologice, iar vremea este, de multe ori, imprevizibilă. Sau, după cum spunea fostul președinte al Institutului Național de Statistică (INS), Vergil Voineagu, „agricultura României ţine de Dumnezeu”.
Astfel, una dintre cele trei nenorociri care au lovit sectorul agricol în 2014 au fost inundațiile, în condițiile în care primele două luni ale acestei veri au fost ploioase. Ploile abundente care au avut loc în luna iulie au distrus până în aproape o treime din recolta de cereale și 40-60% din culturile de legume din sudul țării, după cum declara Ion Cioroianu, consilier la Asociaţia Fermierilor din România (AFR), citat de Capital.ro. Potrivit acestuia, ploile aduc mai multe pagube decât seceta, în plus favorizând apariția și răspândirea bolilor şi a bacteriilor.
După ploile abundente, pe alocuri cu grindină, care au speriat fermierii din sudul țării, a urmat o nouă lovitură: seceta pedologică, de data aceasta în zone precum Dobrogea și, izolat, în Muntenia, Moldova, Crişana, Transilvania şi Oltenia. Administraţia Naţională de Meteorologie a avertizat, la finele lunii iulie, că suprafețe extinse de teren agricol vor fi afectate de secetă pedologică moderată sau puternică. Apoi, au urmat câteva săptămâni de caniculă în luna august, care riscă să afecteze culturile de porumb.
Cea de-a treia lovitură primită de producătorii români de produse agroalimentare este reprezentată de embargoul impus de Federația Rusă pentru produsele alimentare din Statele Unite ale Americii și din Uniunea Europeană. Odată cu impunerea acestui embargou, unele persoane s-au grăbit să afirme că acesta nu ne va afecta, întrucât exporturile României către Rusia sunt reduse. Însă, chiar dacă nu ne afectează în mod direct, această problemă ne lovește indirect.
După interzicerea importului în Rusia de produse alimentare europene, producătorii statelor membre UE care rămân cu marfa nevândută o redirecționează către piețele europene, având ca efect scăderea cererii pentru produsele agroalimentare românești. De altfel, România pierde din start lupta cu fructele și legumele multor state din UE, care au prețuri chiar și la jumătate față de prețurile alimentelor autohtone. Aurel Tănase, șeful Organizației Interprofesionale Naţionale Prodcom Legume-Fructe din România, contura, recent, o imagine a acestui dezastru: „Dacă înainte de restricţie plecau 20 de tiruri de legume zilnic spre Europa, acum dacă mai trimitem două-trei”.
Astfel, anul acesta nu am fost ocoliți nici de inundații și nici de secetă. Și, de parcă cele două stihii nu erau o povară destul de grea pe umerii economiei românești, a intervenit și embargoul Rusiei, ca urmare a conflictului în creștere dintre Rusia și Ucraina.
