Își așază mâna dreaptă peste cea stângă, își întrepătrunde degetele și începe să lovească ușor în masă. Cana cu ceai din fața sa începe să tremure un pic, dar în câteva secunde zgomotul dintre porțelanul farfuriei pe care stă cana și lemnul mesei se amplifică. Se uită direct la mine în timp ce continuă să bată în masă și spune cu multă convingere că „următoarea investiție majoră depinde numai de autoritățile române. Pasul următor este LTE/4G. Am spus‑o foarte clar că, dacă vom primi condițiile corecte pentru a prelua o licență pentru o perioadă care este rezonabil de lungă – 10–15 ani, noi, Orange, vom investi“. Este perfect relaxat, zâmbește. Îl am în fața mea pe CEO‑ul operatorului numărul unu al pieței locale de telefonie mobilă și cu toate acestea pare mai degrabă un tânăr proaspăt angajat într‑o companie în care‑și dorea să lucreze încă de când se afla pe băncile liceului și unde acum are posibilitatea să arate ce poate.
Fie vorba între noi, Jean‑François Fallacher are foarte multe de arătat din poziția de director executiv al Orange România și nu neapărat când vine vorba de creșterea veniturilor companiei, ci mai degrabă în direcția dezvoltării portofoliului de servicii, de dezvoltare a rețelei, de atragere de noi clienți pe segmentul de date (Internet mobil). Fallacher lucrează în industria telecom de aproximativ 20 de ani, începând ca inginer și apoi trecând la departamentul vânzări. Însă, dacă te uiți pe CV‑ul său – impresionant pentru cineva care are doar 45 de ani – constați că nu asta îl recomandă. La felul său de a fi, un om care zâmbește tot timpul, care are la îndemână răspunsurile la fiecare întrebare și care poate fi extrem de convingător – Jean‑François Fallacher ar putea fi un om de vânzări foarte bun. Însă a ales să se concentreze pe tehnologie, iar asta se traduce în peste cinci ani în poziția de Chief Operating Officer pentru Wanadoo Olanda (parte a France Telecom și ale cărei servicii au fost integrate în 2005 sub brandul Orange – n.r.), un operator fix de Internet broadband care poate fi considerat chiar „copilul“ actualului director al Orange România. „Am experiență în domeniul Internetului, am construit – aproape de la zero – un operator de servicii Internet în Olanda, operator care devenise – când am părăsit compania – competitorul numărul unu al KPM – compania locală“. De la Wanadoo, Fallacher a plecat pentru poziția de director executiv la Sofrecom, companie de consultanță a grupului France Telecom. Din această poziție, francezul a coordonat lansările și dezvoltarea unor operatori mobili în țări emergente. „Una dintre cele mai interesante proiecte în care am fost implicat a fost lansarea Orange Armenia, pentru că am avut deadline‑uri foarte strânse și un dialog permanent cu autoritățile de la Erevan“, își amintește acesta.
Experiența sa indică clar drumul pe care Orange România a intrat o dată cu numirea lui Jean‑François Fallacher în poziția de CEO. Râde aprobator atunci când îl întrebi dacă experiența sa are vreo legătură directă cu numirea sa în funcție, după care simte nevoia să explice. „Ce urmează să se întâmple și în sectorul telefoniei mobile este că tot mai mulți și mai mulți clienți vor utiliza Internetul – în limbajul nostru le numim date, dar vorbim de fapt de Internet – și aplicații pe smartphone‑uri și acesta este clar trendul în industria telecom. Pe termen lung toți vom deveni ISP wireless (operatori de servicii de Internet mobil de mare viteză fără fir – n.r.), cu siguranță“.
URMEAZĂ STAȚIA 4G. Orange România oferă acum, în anumite orașe, viteza de download pentru Internet mobil de până la 43,2 Mbps, iar la finalul lunii va mai oferi la nivel național viteze de download de până la 14,4 Mbps. După cum a subliniat de mai multe ori pe parcursul discuției, Fallacher spune că următorul pas este lansarea de servicii prin tehnologia 4G/LTE cu viteze de download de până la 100 Mbps, lucru care se va putea întâmpla odată ce autoritățile române definitivează toate procedurile legate de acordarea licențelor. „În 2011 am investit foarte mult în rețeaua noastră – acoperire și creșterea vitezei pentru Internet mobil. Acoperim acum aproximativ 82% din populație cu o rețea 3G și vom ajunge la 98% în câteva luni de acum înainte. Am adus aceleași viteze și același nivel al calității în mai multe zone – voce și Internet – la fel ca în București, Cluj sau Timișoara“. Această realizare este parte a programului investițional anunțat în prima jumătate a lui 2011, prin care Orange România urmează să investească aproape 600 de milioane de euro în România. Programul presupune extinderea serviciilor în zone unde compania nu era prezentă până acum, îmbunătățirea rețelei pentru a face față traficului tot mai mare de voce și date și, în același timp, pregătirea infrastructurii pentru serviciile viitorului. Oficialii Orange au spus în 2011 că investiția presupune și schimbarea unor echipamente folosite în prezent, dar și instalarea unora noi, activările unor servicii putând fi făcute ulterior numai din software‑ul rețelei. „În momentul în care vom dori să trecem la tehnologia LTE (următorul pas după 3G – n.r.) nu va mai fi necesară schimbarea echipamentului. Toate modificările necesare se vor face din software‑ul reţelei existente“, explica anul trecut Mădălina Suceveanu, directorul tehnic al Orange România.
„3G nu este singura tehnologie existentă. Mai avem și 4G/LTE disponibilă astăzi. Am testat tehnologia LTE în urmă cu un an de zile, timp de șase luni, chiar aici (la sediul central al companiei a fost instalată o antenă 4G/LTE – n.r.). Avem tehnologia, știm că ea funcționează și acum așteptăm ca autoritățile să ne ofere ceva transparență pe termen lung în ceea ce privește spectrul de care avem nevoie pentru 4G/LTE și pentru a lansa această tehnologie în România“, explică Fallacher.
Oricum, Orange și‑ar dori lansarea serviciilor 4G/LTE cât mai curând. „Cu cât mai repede avem toate instrumentele legale pentru a lansa serviciile, cu atât mai devreme vom face lansarea. Decizia este în mâinile autorităților române, ele vor decide acum momentul în care operatorii vor lansa acest serviciu. Nu punem presiune pe guvern sau pe autorități, suntem în România și respectăm deciziile lor“, a mai declarat directorul executiv.
PREȚUL CORECT. Orange România, ca de altfel și ceilalți operatori ce ar vrea să lanseze servicii de Internet mobil prin tehnologia 4G, își dorește să aibă prețul corect. Și când spunem „preț“ nu ne referim numai la suma pe care un operator trebuie să o achite pentru acordarea unei licențe 4G și a spectrului de bandă pe care să‑l folosească în acest sens. „Explicăm autorităților că avem nevoie de o mai mare transparență în ceea ce privește măsurile impuse de regulatorul telecom ANCOM, asupra spectrului, și asta nu numai pentru un an de zile, ci pentru o perioadă de la 10 la 15 ani“, spune Fallacher. Investițiile telecom sunt foarte mari și de aceea operatorii au nevoie de o perioadă foarte mare de timp pentru a‑și amortiza investițiile. „O rețea telecom presupune investiții permanente. Deci, pentru a investi mult, mai întâi ai nevoie de profit. Acest tip de investiție – referindu‑ne la planul nostru de a investi 600 de milioane de euro până la finalul lui 2015 – are nevoie de o perioadă cuprinsă între 5 și 10 ani pentru a se amortiza“, mai explică directorul operatorului de telefonie mobilă.
Regulatorul telecom ANCOM a anunțat încă de anul trecut că va susține licitația pentru licențele 4G în a doua
jumătate a lui 2012. În primă fază se vor licita patru licențe, iar toți cei trei mari jucători – Cosmote, Orange și Vodafone – își doresc câte una. La colț pândește și RCS&RDS, care și‑ar putea adjudeca o felie mai mare din piață cu o astfel de licență în portofoliu, dar și alți operatori mai mici care ar putea folosi o astfel de licență ca monedă de schimb într‑un proces de vânzare‑cumpărare.
Însă, până la organizarea licitației, lucrurile nu sunt foarte simple în ograda autorităților române. În primul rând benzile de frecvențe pentru tehnologia 4G sunt deocamdată ocupate de către Ministerul Apărării Naționale (MApN). „Prin caietul de sarcini, va fi stabilit un preț de pornire al licitației, care va ține cont de realitățile pieței telecom din România. Prețul final al unei licențe 4G LTE va fi stabilit în urma procedurii de selecție competitivă. Licențele vor fi pentru benzile de frecvențe de 800–900 MHz și 2,6 GHz“, a explicat președintele autorității de reglementare în telecom (ANCOM), Cătălin Marinescu, în cadrul unui eveniment din octombrie anul trecut. Marinescu a mai spus că discuțiile cu MApN pentru eliberarea benzilor sunt avansate.
„Ne așteptăm la o transparență în ceea ce privește stabilirea tarifelor. Și sperăm că regulatorul va lua în considerare și sumele pe care diferiții actori din piață sunt gata să le investească“, spune acum Jean‑François Fallacher. Întrebat dacă prețurile actuale pentru licențele din piață sunt mari, acesta spune că nu. „Astăzi, prețul pe care‑l plătim pentru licențe este cel corect. Este un preț mediu. Mâine, vom vedea“.
CREȘTERE ȘI PROFIT. La o primă vedere a fi directorul executiv al celui mai mare operator telecom din piață – Orange România – nu presupune decât să te asiguri că afacerea merge la fel de bine ca și până acum, că cei peste 10 milioane de clienți sunt mulțumiți și că planul investițional anunțat în 2011 va fi implementat în termen. Însă, lucrurile nu stau tocmai așa, iar Jean‑François Fallacher știe deja – după numai nouă luni de când a preluat conducerea operatorului – că mandatul său este nu unul greu, dar sigur unul foarte complex. Este conștient că Orange trebuie să crească, iar când spune creștere nu se referă neapărat la o creștere a veniturilor companiei, ci mai degrabă la o creștere organică – naturală – a bazei de clienți, a serviciilor oferite, a celor care utilizează servicii de date.
Fostul director executiv al Orange România Thierry Millet, promovat în cadrul companiei France Telecom, a condus Orange România probabil în cea mai grea perioadă a crizei financiare cu care s‑a confruntat întreaga Europă, între 2009 și 2011. Jean‑François Fallacher, noul director executiv, recunoaște că mandatul său nu este mai greu decât cel al predecesorului său, pentru că, spune el, perioada în care Millet a condus compania a fost clar una mai dificilă. „Consider că fiecare mandat are propriile sale dificultăți. Până în 2008 a fost o perioadă bună în România și pentru piața telecom, iar apoi a venit criza. A fost o perioadă foarte grea pentru toată lumea, în general, și evident și pentru industria telecom. Pentru predecesorul meu a fost clar o perioadă mai dificilă. Eu am preluat compania într‑o perioadă când lucrurile stau puțin altfel, pentru că economia României și‑a revenit – este din nou pe creștere“, spune Fallacher. Cu toate acestea, el mai spune că în sectorul telecom nu este momentan cazul să se discute despre o creștere, pentru că piața este într‑o scădere ușoară, dar speră că anul viitor va intra din nou pe creștere. „Mandatul meu presupune să aduc această companie, dar și sectorul telecom înapoi pe creștere“.
Pe parcursul discuției, Jean‑François Fallacher și‑a arătat de mai multe ori încrederea în faptul că, o dată cu revenirea economiei românești pe creștere, va exista și o revenire a pieței telecom, precum și că clienții sectorului telecom vor avea o mai mare putere de cumpărare. „Noi credem că această creștere economică se va reflecta și în buzunarele consumatorilor. Vedem asta întâmplându‑se în ultimele luni ale anului. Nu mai este o explozie sau un boom cum obișnuia să se întâmple în 2008, dar vedem lucrurile îmbunătățindu‑se, încetul cu încetul“. Crede în ceea ce spune bazându‑se foarte mult și pe ceea ce s‑a întâmplat la finalul anului trecut și începutul lui 2012. „Crăciunul lui 2011 a fost foarte bun în comparație cu alți ani. Iar ianuarie a început foarte bine, de asemenea“, dar nu vrea să ofere prea multe detalii pentru că France Telecom, compania‑mamă, va anunța abia la finalul acestei luni rezultatele financiare, inclusiv cele pentru Orange România.
Însă orice companie, când vorbește de creștere, se referă și la sporirea profitului. Fallacher susține însă că el își dorește – în mandatul său – să crească profitul companiei, însă nu este țelul său numărul unu. Este destul de greu să‑l crezi, însă el insistă că „nu este scopul nostru principal din a face profitul tot mai mare. Obiectivul nostru primar este să aducem mai multe servicii și produse pe piață, să aducem ceea ce consumatorii așteaptă de la noi“. Când vine vorba de scăderea profitului înregistrată în 2010 și de zvonurile de anul trecut cum că France Telecom ar vrea să se despartă de afacerile sale în scădere sau în stagnare din piețele din Elveția, Austria și România, actualul director zâmbește. „Nu, nu există – din câte știu eu – astfel de planuri“. Este drept că afacerile din Elveția și Austria au fost deja vândute, însă România rămâne în cărți. Fallacher mai spune că acționarii nu pun nici un fel de presiune pe subsidiara din România pentru a crește profitul și nici din partea statului de a investi – lucru care se reflectă în sume foarte importante de bani aduși la bugetul suferind al statului. „Nu există nici un fel de presiune pentru a face aceste investiții la nivel local. Vrem să aducem noi servicii și calitate pentru clienți. De asta le‑am propus acționarilor noștri un plan de investiții: rețea, magazine proprii și ale partenerilor, trainingul angajaților, serviciul de call center“.
MINUS 100 MILIOANE EURO. Anul 2012 este, în ciuda optimismului lui Fallacher, unul „negru“ pentru operatorii telecom. ANCOM va impune în acest an scăderea tarifelor de interconectare, adică tarifele de terminare a apelurilor care sunt plătite între operatori pentru convorbiri în afara reţelei. În prezent terminarea unui apel în rețelele Cosmote, Orange și Vodafone se tarifează cu 5,03 eurocenți/minut, în timp ce un apel terminat în rețeaua Digi Mobil (RCS&RDS) se tarifează cu 5,67 eurocenți/minut. Prima scădere se va produce la 1 martie 2012, când tariful va deveni egal pentru toți operatorii – 4,05 eurocenți/minut, iar a doua la 1 septembrie 2012, când tariful va deveni 3,07 eurocenți/minut.
„Scăderea ratelor de interconectare are un mare impact – nu numai asupra Orange, ci asupra întregii piețe telecom într‑o țară ca România“, spune Fallacher care încearcă să fie convingător atunci când vine vorba și de lipsa unei eventuale scăderi a tarifelor pentru utilizatorul final. Acesta spune că aceste tarife – plătite numai între operatori – nu sunt legate de tarifele oferite clienților. „Scăderea lor va avea două consecințe: va scădea profitul obținut din sumele încasate de la ceilalți operatori, dar în același timp și noi vom plăti mai puțin“.
El mai adaugă și că prețul per minut nu mai contează la fel de mult și dă exemple oferte din piață care pentru 5–7 euro/lună oferă cel puțin 10
0 de minute naționale, pe lângă mii de minute în rețea și sute de SMS‑uri în rețea sau în afara rețelei. „Nu mai suntem de mult într‑o piață în care prețul pentru un minut este cel care dictează, suntem într‑o piață abundentă“. Pentru operatorii de telefonie fixă, tarifele vor scădea la 0,82 cenți/minut de la 1 martie și apoi la 0,67 cenți, de la 1 iulie. Fără să mai existe diferențe în funcție de intervalul orar.
Scăderea tarifelor de interconectare va genera pierderi operatorilor. „Scăderea ratelor de interconectare are un mare impact – nu numai asupra Orange, ci asupra întregii piețe telecom într‑o țară ca România. 100 de milioane se pierd numai anul acesta prin cele două tăieri. Deci va avea un impact pe piață“, explică puțin îngrijorat Fallacher. Cu toate acestea spune că operatorul pe care‑l conduce este pregătit să facă față acestor tăieri, că planul de investiții nu va fi afectat pentru că există deja banii programați spre a fi cheltuiți și că pe termen lung rămâne de văzut cum vor afecta aceste scăderi piața, fiind o „problemă care ține mai mult de legăturile de afaceri dintre operatorii telecom, și mai puțin una care‑i implică pe consumatori“.
