Planuri de viitor nu prea au, se gândesc mai degrabă cum să supravieţuiască fără subvenţii în 2010. Mulţi nici n-au auzit că anul viitor nu se mai dau ajutoare pentru zootehnie. De credite nici nu vor să audă, tot ce realizează fac cu bani cash. "Vânzările merg tare prost. Nu ne scoatem nici măcar banii de la târguri, la Romexpo (n.red.- târgul din weekendul trecut) am plătit 250 de euro pe spaţiu. Dacă punem la socoteală şi cele patru nopţi de cazare, nu ne scoatem nici cheltuielile", a declarat pentru Business Standard Mariana Lăcureanu, patroana firmei NBM din Şercaia, Braşov. Compania are în derulare un proiect SAPARD de circa 2 mil. euro pentru construcţia unei ferme de animale. Deşi construcţia a fost finalizată, banii de la SAPARD nu au ajuns, iar acum proprietarii fermei nu au bani să cumpere animalele.
"Avem o întâziere de cinci luni la plata banilor pentru SAPARD. Nu mai spun de diferenţele de curs valutar. Dacă nu primim banii în curând, o să falimentăm. Nu suntem doar noi în această situaţie, este şi cazul altor fermieri care au apelat la fonduri", a precizat Lăcureanu. Ferma ar urma să fie populată cu aproximativ 10.000 de porci şi 600 de taurine. Mai trebuie doar să ajungă şi banii.
În prezent, compania are circa 150 de taurine şi 150 de porci în vechea fermă. Materia primă este asigurată şi de la fermierii din zonă, cărora NBM le furnizează furaje şi primeşte în schimb porci. Familia Lăcureanu mai deţine o fabrică de prelucrare pentru soia, o carmangerie şi o măcelărie.
Mulţi nu ştiu că din 2010 dispar subvenţiile
După ce în acest an subvenţiile au ajuns cu întârziere la fermieri, iar mulţi încă nu le-au primit nici la momentul actual, anul 2010 nu pare să aducă veşti bune. Ajutoarele pentru zootehnie vor înceta, iar guvernanţii ar fi trebuit să găsească "măsuri indirecte" pentru susţinerea sectorului. Pe fondul crizei politice, însă, agricultorii au fost lăsaţi în voia sorţii, după cum chiar ei înşişi susţin, iar mulţi pur şi simplu nu ştiu că nu vor mai primi subvenţii anul viitor. "Nu ştiam că nu mai sunt subvenţii anul viitor pentru animale. Fără ele nu vom mai ţine animale, vom renunţa, ne este oricum foarte greu să ne descurcăm în agricultură”, declară Gabriel Anganu, un fermier din Bran.
Vânzările merg prost, mult mai prost decât în alţi ani, spune Anganu, care adaugă că se gândeşte să-şi construiască o pensiune din fonduri proprii, unde hrana să fie asigurată din resurse proprii. Poate se va descurca mai bine aşa. De împrumuturi nu vrea să audă, a avut o singură dată un credit şi a trebuit să dea dublu înapoi suma. Anganu are 500 de oi, 30 de vaci şi 200 de hectare de teren. Produsele sunt vândute în general în pieţe şi târguri, la preţuri de 22 de lei telemeaua de oaie, brânza de burduf – 30 de lei, slănina de casă – 25 de lei, pastrama de oaie – 25 de lei.
Nici familia Bangala din localitatea Fundata din judeţul Braşov nu se descurcă mai bine. Produsele le vând la târguri, în acest an au redus preţurile faţă de 2008, însă cererea este tot mică. Au o fermă proprie cu 300 de vaci şi 300 de oi, cu subvenţii le-a fost un pic mai uşor, au fost binevenite, anul viitor nu ştiu ce or să facă. Şi-au construit şi o pensiune, cu bani proprii.
"Nu ne gândim să luăm fonduri europene, nu suntem receptivi, poate şi pentru că nu ştim prea multe, nu suntem informaţi despre programele de finanţare", declară Daniela Bangala. Produsele sunt realizate în casă, tradiţional, au camere dotate special. Nici Chirciu Gheorghe, un alt fermier din Fundata, nu o duce mai bine. Are 15 vaci şi 250 de oi. Se plânge că produsele din import sufocă producătorii locali, preţurile sunt mici, iar cheltuielile mari. Telemeau de oaie, de exemplu, o vinde cu 20 de lei, brânza de burduf – cu 25 de lei, caşcavalul afumat – cu 20 de lei, iar muşchiul – cu 30 de lei. Are şi o pensiune cu nouă camere, se plânge că nu prea rămâne cu nimic, statul îi ia mai mult de jumătate din câştiguri.
