Compania a impus “criterii stricte” pentru selecţia investiţiilor în proiectele eoliene, solare şi hidroenergetice din România, Polonia şi Germania şi a decis prelungirea termenelor pentru punerea acestora în funcţiune, din cauza volatilităţii reglementărilor din această industrie, a declarat la Praga Martin Pacovskz, şeful diviziei de investiţii din străinătate.
Totuşi CEZ vizează în continuare atingerea unei capacităţi de 3.000 de MW, în cea mai mare parte instalată în ferme eoliene. Oficialul CEZ a mai afirmat că se află în negocieri avansate pentru preluarea mai multor proiecte în România unde deja construieşte o fermă eoliană de 600 MW, cea mai mare din Europa.
“România este cea mai atractivă din punct de vedere al creşterii capacităţii de producţie, dar Polonia este o piaţă mai stabilă”, spune Pacovsky. “Germania este desigur cea mai stabilă piaţă, dar profiturile nu-s aşa de atractive. Cu toate acestea suntem interesaţi de oportunităţile oferite de această piaţă.”
Anterior CEZ anunţase că va stopa dezvoltarea producţiei de energie verde până-n 2016 pentru a se concentra pe finalizarea celor două noi reactoare de la centrala nucleară Temlin. Proiectul Temlin este evaluat la cel puţin 10 miliarde de dolari.
În România, CEZ deţine Electrica Oltenia, filialala de distribuţie şi furnizare a energiei, achiziţionată în 2005.
De asemenea, CEZ construieşte în judeţul Constanţa, la Fântânele-Cogealac, cel mai mare parc eolian terestru din Europa, de 600 de MW. Investiţia totală se ridică la 1,1 miliarde de euro, iar proiectul va fi finalizat în acest an.
CEZ a abandonat însă, în toamna 2010, participarea la proiectul reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă, unde se număra printre cei şase acţionari privaţi.
Compania cehă a mai ieşit dintr-un proiect major pe piaţa din România: termocentrala pe care vroia să o construiască la Galati.
