În calcule nu au fost incluse investiţiile în linii noi de cale ferată, care ar trebui să reprezinte, de asemenea, o prioritate, având în vedere că infrastructura feroviară nu se poate compara cu statele din Vestul Europei din punctul de vedere al reţelei de linii. “Până acum, infrastructura a beneficiat de numai o treime din suma necesară, anual, iar estimările pentru 2010 nu sunt deloc optimiste, în condiţiile în care CFR Infrastructură nu are încă bugetul aprobat”, a declarat pentru Business Standard Ştefan Roşeanu, secretar general al Asociaţiei Industriei Feroviare.
Banii pe 2009, folosiţi la stingerea restanţelor
În ciuda necesarului uriaş, CFR Infrastructură, administratorul reţelei feroviare din România, a primit anul acesta de la buget, pentru lucrări incluse la capitolul mentenanţă, doar 170 milioane de lei (43 milioane de euro), adică aproape 4% dintr-un necesar anual de un miliard de euro. Din această sumă, 147 milioane de lei au fost utilizaţi pentru plata unor lucrări executate în 2008. Aceleaşi surse spun că valoarea totală a banilor alocaţi pentru programele de reabilitare a fost de aproape 430 milioane de lei, la care s-au adăugat circa 20 milioane de lei pentru proiectele de modernizări. “Anual, avem nevoie de cel puţin un miliard de lei doar pentru mentenanţă”, au subliniat sursele citate. În plus, operatorul feroviar controlat de stat, care se finanţează în principal din taxa de utilizare a infrastructurii (TUI), înregistra la finele lunii septembrie datorii totale de 3,227 miliarde de lei (aproximativ 763 milioane de euro), din care circa un miliard de lei reprezentau datorii către stat, iar 2,13 miliarde de lei – datorii la furnizori. Potrivit datelor furnizate Business Standard de companie, CFR SA a înregistrat la 30 septembrie 2009 creaţe în valoare de 756,51 milioane de lei.
O lege pentru infrastructura feroviară
Secretarul general al Asociaţiei Industriei Feroviare, Ştefan Roşeanu, a mai explicat că, în prezent, reprezentanţi din industria feroviară şi câţiva parlamentari discută despre realizarea unei legi care să asigure un fond minim pentru calea ferată şi care să se situeze undeva la 2% din produsul intern brut (PIB), pentru infrastructură, material rulant pentru călători, subvenţia pentru călători şi metrou. “Lucrăm la acest proiect de lege care va urma să fie discutat în Parlament la începutul anului viitor. Probabil că în 2010 vom putea vorbi despre o lege în acest sens”, a spus Roşeanu. Potrivit acestuia, în celelalte ţări din Uniunea Europeană se alocă de o sută de ori mai mult din PIB pentru sistemul feroviar, comparativ cu România.
Recent, fostul director general al CFR Călători, Răzvan Stoica, a declarat că operatorii internaţionali de transport feroviar de călători ar putea ocoli în continuare România, în ciuda liberalizării pieţei, începând cu 2010, din cauza stării proaste a infrastructurii. “În prezent, starea în care se află infrastructura din România ne protejează de operatorii internaţionali, în condiţiile în care aceştia nu vor putea respecta un orar fix, aşa cum se întâmplă în ţările unde au activitate”, declara acesta.
În România, în prezent, viteza maximă care poate fi suportată de infrastructura locală feroviară este de 160 km/oră. Viteza medie pe calea ferată este undeva la 50 km/oră pentru trenurile de călători, maximul atins fiind de 140 km/oră, în timp ce trenurile de marfă merg cu o viteză medie de până la 40 km/oră şi pot atinge maximum 80 km/oră.
