Totodată, cifra de afaceri a companiei a scăzut cu 6,2% în T1 2011, la 216.767.299 lei faţă de perioada similară a anului trecut, când afacerile au fost de 230.989.021 lei.
„Cifra de afaceri din 2011 este mai mică din cauza reducerii veniturilor din Taxa de Utilizare a Infrastructurii (TUI) de la operatorii naţionali de transport feroviar”, a explicat, pentru NewsIn, Oana Brânzan.
CFR Infrastructură a cheltuit în primul trimestru al acestui an pentru lucrări de reparaţii capitale, modernizare şi reabilitare a infrastructurii şi suprastructurii feroviare 176.616.000 lei.
„Lista obiectivelor de investiţii cu finanţare integrală sau parţială de la buget pe anul 2011 repartizat pentru Compania Naţională de Căi Ferate „CFR”-SA, conform Legii bugetului de stat nr. 286/2010 cuprinde 55 de obiective de investiţii aprobate, reprezentând lucrări de reparaţii capitale, modernizări şi reabilitări ale infrastructurii şi suprastructurii feroviare”, a precizat purtătorul de cuvânt al companiei.
Necesarul minim care trebuie asigurat în 2011 de la bugetul de stat în completarea veniturilor proprii prognozate de CFR SA este de 400 milioane lei, în vederea asigurării funcţionării infrastructurii feroviare publice la parametri similari anului 2010, se arată într-un proiect de act normativ, publicat în aprilie pe site-ul MTI.
„Sumele necesare pentru întreţinerea, reparaţia si exploatarea infrastructurii publice care trebuie asigurate de la bugetul de stat anual sunt în valoare de aproximativ 1.400.000 mii lei. Pentru anul 2011 necesarul minim care trebuie asigurat de la bugetul de stat în completarea veniturilor proprii prognozate de CNCF „CFR” SA este de400.000 mii lei, pentru a asigura funcţionarea infrastructurii feroviare publice la parametri similari anului 2010″, se arată în proiectul de act normativ publicat pe site-ul Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii (MTI).
În document se arată că în anul 2010 s-au produs la instalaţiile de semnalizare, electrificare şi centralizare, în special din cauze tehnice, un număr de peste 4.000 deranjamente, care au avut ca efect întârzierea a circa 9.750 trenuri cu 95.822 de minute. Totodată, se precizează că în prezent peste 5.708 km de linii de cale sunt scadente la reparaţii capitale, adică 43% din lungimea totală a liniilor de cale ferată.
Potrivit proiectului, pe reţeaua CFR există 18.170 poduri şi podeţe, din care 3.954 (respectiv 21,76%) au durata de viaţă expirată, iar un număr de 12.026 (66,18%), sunt scadente la reparaţii pentru readucerea în parametrii iniţiali de funcţionare. Din cele 12.026 poduri şi podeţe scadente la reparaţii, un număr de 642 necesită urgent înlocuire. De asemenea, pe întreaga reţea există un număr de 1.322 puncte periculoase, iar din acestea 763 sunt pe linii magistrale şi principale.
Tariful de utilizare a infrastructurii feroviare este principala sursă de venit, din care se acoperă circa 34,72 % din cheltuielile pentru întreţinerea şi menţinerea funcţionalităţii infrastructurii. Veniturile bugetare destinate acestui tip de cheltuială au o pondere de doar 2,53%, ceea ce relevă un deficit de finanţare de 62,75 %.
Astfel, se arată în proiectul de act normativ, „este imperios necesar a se mări veniturile Companiei Naţionale de Căi Ferate C.F.R S.A. pentru a se putea asigura sursele necesare întreţinerii şi reparării infrastructurii feroviare şi, pe cât posibil, a recuperării întârzierilor acumulate.Pentru asigurarea unei concurenţe viabile între sistemul de transport feroviar şi cel rutier, este necesar a menţine la acelaşi nivel tarifele de utilizare a infrastructurii percepute de la operatorii de transport feroviar, iar diferenţele faţă de cel real să fie susţinută de la bugetul de stat ca subvenţie socială feroviară. Acesta subvenţie socială se va constitui ca o completare a veniturilor proprii ale companiei obţinute din taxa de utilizare a infrastructurii şi va fi utilizată pentru suportarea contravalorii întreţinerii şi menţinerii funcţionalităţii infrastructurii feroviare”.
„Considerăm că această modificare este necesar a se face cât mai urgent, deoarece compania se află într-o situaţie economică dificilă, veniturile prevăzute pentru anul în curs fiind mult mai mici decât cheltuielile, ceea ce va duce la creşterea în continuare a decalajului înregistrat deja. Neadoptarea acestor prevederi va duce la introducerea de noi restricţii de viteză, la apariţia de noi puncte periculoase, ceea ce va conduce la creşterea timpilor de mers şi întârzierilor neacoperite în graficul trenurilor”, preciza compania în document.
