Cheltuielile de consum au avut cea mai mare pondere în totalul cheltuielilor gospodăriilor (70,2%), urmate de impozite, contribuţii, cotizaţii şi taxe (16,5%) şi cheltuieli de producţie (8,3%), în timp ce cheltuielile pentru investiţii au reprezentat numai 1,7% din totalul cheltuielilor gospodăriilor. Alte cheltuieli au reprezentat 3,3% din total.
Cea mai mare parte a cheltuielilor totale de consum făcute de români în cel de-al treilea trimestru din 2011 s-a axat pe alimente şi băuturi nealcoolice (40,8%), urmate de cheltuielile cu locuinţa – apă, energie electrică, gaze naturale, combustibili, mobilier, dotarea şi întreţinerea locuinţei – (15,1%), băuturi alcoolice şi tutun (7,8%), respectiv transport (6,2%).
Cheltuielile efectuate de români pentru hoteluri, restaurante şi cafenele (1% din cheltuielile de consum) şi cele pentru educaţie (0,4%) au înregistrat cele mai scăzute ponderi în nivelul cheltuielilor.
Potrivit INS, în timp ce nivelul mediu lunar pe o gospodărie al cheltuielilor totale de consum este mai mare în urban faţă de rural cu 392 lei, cel pentru consumul alimentar este mai mare cu numai 30 lei. Aceasta derivă din faptul că, în rural, 43% din cheltuielile pentru consumul alimentar reprezintă contravaloarea consumului din resurse proprii, în timp ce în mediul urban, consumul de produse alimentare din resurse proprii a acoperit 16,7% din cheltuielile pentru consumul alimentar.
Veniturile băneşti au fost, în medie, de 2.012 lei lunar pe gospodărie (700 lei pe persoană) în T3
În trimestrul III 2011, veniturile totale medii lunare au reprezentat, în termeni nominali, 2.402 lei pe gospodărie şi 835 lei pe persoană. Veniturile băneşti au fost, în medie, de 2.012 lei lunar pe gospodărie (700 lei pe persoană), iar veniturile în natură de 390 lei lunar pe gospodărie (135 lei pe persoană).
Salariile şi celelalte venituri asociate lor au format cea mai importantă sursă de venituri (50% din veniturile totale ale gospodăriilor, pondere în creştere cu 2,4 puncte procentuale faţă de trimestrul I şi cu 1,4 puncte procentuale faţă de trimestrul II 2011).
La formarea veniturilor totale ale gospodăriilor, au contribuit, de asemenea, veniturile din prestaţii sociale (24%), veniturile din agricultură (3,6%), veniturile din activităţi neagricole independente (2,8%) şi cele din proprietate şi din vânzări de active din patrimoniul gospodăriei (1,7%). O pondere importantă deţin şi veniturile în natură (16,2%), în principal, contravaloarea consumului de produse agroalimentare din resurse proprii (14,4%).
În trimestrul III 2011, veniturile totale medii pe o gospodărie din mediul urban au fost cu 24,7% mai mari decât ale gospodăriilor din mediul rural şi cu 9,4% mai mari faţă de ansamblul gospodăriilor.
În urban, veniturile gospodăriilor au provenit în proporţie de 63,4% din salarii (în creştere cu 1,1 puncte procentuale faţă de trimestrul II şi cu 2,8 puncte procentuale faţă de trimestrul I), de 23,4% din prestaţii sociale (în scădere cu 0,1 puncte procentuale faţă de trimestrul II şi cu 0,6 puncte procentuale faţă de trimestrul I), veniturile în natură reprezentând 7,1% din total (în scădere cu un punct procentual faţă de trimestrul II şi cu 2,1 puncte procentuale faţă de trimestrul I 2011).
În rural, principala sursă a veniturilor gospodăriilor a reprezentat-o producţia agricolă, care a asigurat 38,3% din totalul veniturilor. Cea mai mare parte a acestora (30% din totalul veniturilor) a fost formată de contravaloarea consumului de produse agroalimentare din resurse proprii, veniturile băneşti din agricultură asigurând 8,3% din veniturile totale ale gospodăriilor din mediul rural. O contribuţie importantă la formarea veniturilor gospodăriilor rurale a revenit şi veniturilor salariale (28,0%) şi celor din prestaţii sociale (25,0%).
