Cercetările au dus la apariţia unei noi metode de tratament, cronoterapia. Ea constă în administrarea de medicamente respectând orarul natural al organismului, pentru a le îmbunătăţi eficienţa şi a micşora efectele nedorite.
Ciclurile circadiene, cu o durată medie de 24 de ore, sunt determinate de ceasuri biologice aflate în fiecare celulă, acţionate de circa 15 gene, conduse de un dirijor, un ‘pacemaker’ situat în creier şi care programează alternanţa stare de veghe/somn, temperatura sau secreţia mai multor hormoni.
‘Studiile arată că atunci când sistemul circadian este perturbat şi nu mai funcţionează coordonat, creşte riscul de apariţie a cancerului, a bolilor cardiovasculare sau a celor infecţioase’, spune Francis Levi, care conduce unitatea Ritmuri biologice şi Cancere de la INSERM (Institutul naţional francez pentru sănătate şi cercetări medicale). Sistemul se poate deregla din cauza unei tumori al creier, dar mai ales din cauza unui ‘decalaj orar cronic’, cum ar fi lucrul în timpul nopţii, pe care Agenţia internaţională de cercetări în domeniul cancerului de la Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) l-a clasat ca ‘probabil cancerigen’ în 2010.
Cancerul la sân este menţionat cel mai des în studiile epidemiologice ca prezentând un risc aproape de două ori mai mare în cazul programelor zilnice atipice, cum ar fi lucrul noaptea, dar dr Levi adaugă şi o creştere a riscului de cancer de prostată, endometru şi colon.
Dereglarea poate favoriza şi obezitatea sau diabetul şi chiar grăbi îmbătrânirea, potrivit unui studiu realizat pe şoareci de cercetători de la Massachusetts Institute of Technology (MIT), care au analizat rolul cheie al unei gene numite SIRT1 în acest proces. Conform profesorului Leonard Guarante, autor al studiului apărut în revista Cell din luna iunie, ‘reiese că este importantă menţinerea ritmului circadian pentru menţinerea sănătăţii’.
Pentru a verifica ritmurile biologice se folosesc accelerometre – brăţări care măsoară parametrii critici ai ritmului circadian -, arată dr Levi, care subliniază că insomnia nu este un criteriu suficient pentru a vorbi despre alterarea ritmului. Alte tehnici includ măsurarea cortizolului, hormon secretat în principal dimineaţa de glanda suprarenală.
Lucrând pe modele animale, cercetătorii de la INSERM au arătat în 2010 că se poate încetini avansarea unui cancer de pancreas întărind sistemul circadian, mai ales prin mese programate. Ei au inhibat astfel câteva funcţii moleculare ‘vinovate’ de proliferarea celulelor canceroase. Cum sistemul circadian controlează şi sistemul de diviziune celulară, cercetătorii au încercat să afle în ce moment critic al zilei ar trebuie administrate medicamentele pentru a fi cât mai eficiente şi cât mai puţin nocive, dezvoltând astfel cronoterapia.
‘Am descoperit astfel că anticancerigenul fluoruracil este de cinci ori mai puţin toxic când este administrat noaptea, la ora patru, decât la ora patru după-amiaza’, afirmă dr Levi, care recurge la cronoterapie în tratarea a circa 3.000 de pacienţi aflaţi din anii 1990 în evidenţa spitalului Paul-Brousse din Villejuif – 85% dintre aceştia sunt trataţi la domiciliu. Bolnavii au o pompă programabilă care administrează automat medicamentele la orele stabilite de echipa medicală, în funcţie de profilul ‘cronobiologic’ al pacienţilor.
La cronoterapie se recurge, mai discret însă, în unele ţări (Statele Unite, Canada, Japonia, China, Italia, Belgia, Portugalia) pentru tratarea pacienţilor bolnavi de cancer, dar şi de depresie şi tulburări bipolare, încheie lefigaro.fr.
