La sfârşitul anului trecut, rezervele valutare ale Chinei se situau la 3.300 de miliarde de dolari. Fondurile în monedă străină ale guvernului de la Beijing au depăşit prima dată în 2004 valoarea aurului deţinut de băncile centrale, potrivit Bloomberg.
Raportat la 2004, preţul aurului a urcat pe piaţa internaţională de 2,6 ori până la sfârşitul lunii februarie, în timp ce deţinerile înregistrate s-au modificat doar uşor, potrivit datelor FMI şi Consiliului Mondial al Aurului.
În perioada 2004-2012, rezervele valutare ale Chinei au crescut de 7,2 ori, notează Bloomberg.
Celelalte trei mari economii emergente la nivel global, Brazilia, Rusia şi India, au consemnat însumat un avans de circa 4 ori în acest interval, la 1.100 miliarde de dolari.
Dolarii ajunşi în China în urma schimburilor comerciale sunt vânduţi băncilor, care îi vând mai departe băncii centrale, sporind astfel rezervele. Procesul a fost alimentat de exporturi, China depăşind în 2009 Germania pentru a deveni cel mai mare exportator din lume.
Circa două treimi din rezervele Chinei sunt în dolari, iar un sfert în euro, afirmă Yao Wei, economist din Hong Kong al grupului francez Societe Generale. China încurajează în prezent companiile şi populaţia să păstreze sume mai mari în valută, strategie cunoscută ca „ascunderea valutei la populaţie”, astfel că rezervele statului ar putea să „scadă gradual”, a spus Yang.
Activele din rezervele Chinei reprezintă 30,2% din cele la nivel global, faţă de 14% în 2004, arată datele Bloomberg. Totalul Chinei este de trei ori mai mare faţă de Japonia, situată pe locul doi în lume. În 2004, Japonia controla circa 24% din rezervele la nivel mondial.
