Economia chineză a sfidat criza globală, iar criza a flatat orgoliul autorităţilor de la Beijing. Cei care, în urmă cu un an, pariau pe o criză socială majoră, provocată de explozia modelului de creştere bazat pe comerţul exterior, asistă la ascensiunea Chinei la rangul de a doua putere economică a lumii, ce va deveni efectivă, spun experţii, în 2010.
Cu un PIB care creşte cu peste 8 la sută faţă de 2008, China este pe cale să genereze mai multă bogăţie decât Japonia. Când restul lumii gâfâie sub povara recesiunii, China îşi multiplică achiziţiile spectaculoase în Africa, America latină şi Asia de Sud-Est, vorbeşte despre virtuţile unei a treia căi, chinze, între capitalismul dezlănţuit şi comunismul rigid, ba chiar contestă atotputernicia dolarului. Şi are de ce. Produsul său intern brut a avansat cu 7,9 procente în al doilea trimestru, când alte economii se prăbuşeau cu peste 20%.
Rezervele valutare au urcat în al doilea trimestru la cifra record de peste 2.000 de miliarde de dolari. Chiar dacă volumul creditelor noi acordate de bănci a crescut de mai bine de două ori, creditele neperformante au scăzut cu 6 miliarde de dolari. Înainte de izbucnirea crizei financiare, Beijingul se străduia să ţinâ în frâu creditarea care avansa la un ritm galopant. Iată că în noiembrie 2008, autorităţile chineze au găsit ce să facă cu banii băncilor. China avea să anunţe un plan masiv de stimulare a economiei, evaluat la 4.000 de miliarde de yuani, adică aproximativ 585 de miliarde de dolari. Cam 70% din aceste fonduri au venit din partea băncilor, mai mult decât bucuroase să se conformeze şi să crediteze.
Practic, Beijingul a avut un singur lucru de făcut pentru a stimula economia: a luat piciorul de pe frâna monetară şi a întors la maximum robinetul creditării. Dar toţi aceşti banii sunt cheltuiţi altfel decât în alte mari economii. Aproape o treime sunt planificaţi să se ducă în investiţii în transport. De exemplu, China va cheltui în plus pentru investiţiile în infrastructura feroviară 180 de miliarde de dolari în 2009 şi 2010. Ca o notă discordantă, în Stale Unite, Washington-ul a strâns greu din curea pentru a pune de-o parte 8 miliarde pentru investiţii în linii de cale ferată de înaltă viteză.
Efectele planului Beijingului s-au văzut câteva luni mai târziu. În aprilie, când Fondul Monetar Internaţional cobora prognoza de contracţie economică globală în 2009 la 1,3%, de la estimarea din ianuarie, care indica o creştere cu 0,5%, Goldman Sachs şi Morgan Stanley îşi ridicau prognozele de creştere economică pentru China la 7-8%, de la 5%. Beijingul este cu un pas înaintea celorlalte mari economii, dar lucrurile nu se opresc aici.
În urmă cu câteva luni, economistul şef al Deutsche Bank pentru China arunca o bombă: China va depăşi Statele Unite din punct de vedere al produsului intern brut în următorii 10 ani. Un lucru e cert: cea mai economie a lumii, Statele Unite, abia îşi revine din recesiune, în timp ce produsul intern brut al Chinei accelerează.
Urmăreşte pe Money WebTV toate ştirile video şi emisiunile The Money Channel
