Încercările de accesare a site-ului la Beijing şi Shanghai s-au încheiat cu un mesaj anunţând imposibilitatea accesării WikiLeaks. Totuşi, unii chinezi au putut să acceseze site-ul, prin intermediul altor site-uri, ocolind, astfel, sistemul de cenzură din ţară.
Cenzura chineză blochează complet anumite site-uri sau suprimă anumite conţinuturi sau comentarii de pe alte site-uri asupra unor subiecte considerate sensibile, ca situaţia drepturilor omului în ţară şi criticile contra Guvernului.
Unele dintre cele aproximativ 250.000 de mesaje diplomatice dezvăluite de WikiLeaks acuză China, în special cu privire la implicarea sa în transferul de elemente de rachete nord-coreene Iranului, care ar fi tranzitat pe teritoriul său. Această telegramă, datând din 2007, adaugă că aceste livrări contravin rezoluţiilor Consiliului de Securitate al ONU asupra Iranului şi Coreei de Nord, dar şi regulilor pe care China şi le-a stabilit în materie de control al exporturilor sensibile.
O altă telegramă anunţă că liderii chinezi sunt la originea atacurilor cibernetice contra Google şi altor obiective americane.
O altă telegramă relatează declaraţiile adjunctului ministrului sud-coreean al Afacerilor Externe de la acea vreme, Chung Yung-Woo, care ar fi spus că liderii chinezi nu mai consideră Coreea de Nord „ca aliat util sau fiabil”.
China a anunţat marţi că speră ca publicarea telegramelor diplomatice americane de către WikiLeaks să nu perturbe relaţiile chinezo-americane şi că Washingtonul va „gestiona în mod corect” acest dosar.
China numără 420 de milioane de navigatori pe Internet, potrivit ultimelor date, dar, în această ţară, Internetul este cenzurat de Guvern, care blochează mai ales site-urile dizidenţilor şi conţinuturile pornografice.
