Chiţoiu a prezentat, în cadrul dezbaterilor privind bugetul de stat pe anul 2013, o serie de măsuri cu scopul de a reduce evaziunea fiscală şi creşterea veniturilor la bugetul de stat, între care un plan de restructurare a instituţiilor cu atribuţii în controlul şi combaterea evaziunii fiscale.
„Concomitent vom restructura din temelii structurile de control pe evaziune şi fraudă fiscală, Garda Financiară, Direcţia de Supraveghere şi Control Vamal, Direcţia Antifraudă din cadrul ANAF. (…) Toate aceste trei structuri ale ANAF se vor desfiinţa şi toţi oamenii respectivi vor pleca acasă. Vom înfiinţa o structură nouă, cu oameni competenţi şi integri. Pentru că nu putem să reducem evaziunea fiscală şi nu putem să avem un nivel de colectare a veniturilor cu asemenea oameni. De asemenea, vom mai băga un criteriu că cei care ocupă funcţii de conducere la nivelul acestor structuri nu au voie să aibă un mandat mai mare de trei ani de zile, în acelaşi loc. Pentru că, dacă ne uităm în toată ţara la cei care conduc asemenea structuri, îi vedem că sunt de 20 de ani de zile în funcţiile respective de conducere indiferent cine a fost la guvernare. Ăsta este un motivul principal pentru care nivelul evaziunii fiscale este la asemenea cifre”, a explicat Chiţoiu.
El a ţinut să le dea un exemplu celor din comisiile de buget privind rezultatul controalelor din luna ianuarie, precizând că a solicitat un raport în ceea ce priveşte combaterea evaziunii fiscale.
Ministrul a precizat că la nivel naţional în ultima lună a primit ca raportare faptul că s-a confiscat cantitatea „enormă” de 978 de litri de alcool şi 1,3 milioane de bucăţi de ţigarete, fapt care a stârnit amuzamentul membrilor comisiilor de buget.
De asemenea, el a precizat că vor mai fi luate măsuri pentru recuperarea prejudiciilor ca urmare a evaziunii fiscale, în condiţiile în care în România s-a recuperat în acest domeniu doar 4%.
Solicitat să comenteze creşterea salariilor inspectorilor ANI cu sume cuprinse între 2.000 şi 4.000 de lei, Chiţoiu a precizat: „Atribuţiile ANI, în baza unui memorandum prezentat azi în Guvern de către preşedintele Autoritatea pentru Monitorizarea Achiziţiilor Publice (ANRMAP), au fost extinse şi vor prelua şi atribuţiile de prevenire şi de stabilire a conflictului de interese în ceea ce priveşte absorbţia de fonduri europene”.
„De asemenea, nivelul de salarizare a inspectorilor ANI s-a făcut pe model european la nivelul inspectorilor de concurenţă”, a adăugat Chiţoiu.
Guvernul a decis, prin ordonanţă de urgenţă, să majoreze salariul brut al inspectorilor Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI), cu sume cuprinse între 2.000 lei şi 4.000 lei, conform informaţiilor obţinute de Mediafax. Ordonanţa a fost aprobată în şedinţa de miercuri a Guvernului.
„Agenţia Naţională de Integritate funcţionează în prezent cu un număr de doar 26 inspectori de integritate cu funcţii de execuţie, al căror salariu mediu net este de 2.567 lei, în condiţiile în care atribuţiile acestora sunt multiple. Numărul redus de inspectori şi lipsa de motivare salarială constituie elemente care pot afecta eficienţa acestei instituţii”, au declarat surse oficiale pentru Mediafax.
Ordonanţa de urgenţă aprobată de Guvern prevede astfel exclusiv modificarea cadrului legal privind salarizarea funcţiilor de specialitate din cadrul ANI (director general, director, şef serviciu, inspector de integritate, pe toate cele 4 grade: superior, principal, asistent şi debutant), prin stabilirea unui salariu de bază brut lunar asimilat cu salariile inspectorilor de concurenţă şi funcţiilor de conducere din cadrul Consiliului Concurenţei.
În aceste condiţii, salariul brut lunar al unui inspector superior va creşte de la 5.601 lei la 8.285 lei, salariul unui inspector principal va fi majorat de la 4.375 lei la 7.555 lei, salariul unui inspector asistent va urca de la 2.976 lei la 6.825 lei, iar salariul acordat unui inspector debutant va creşte de la 1.924 lei la 3.902 lei.
