Oficialul FMI trece în revistă provocările cu care se confruntă principalele zone ale lumii. Lagarde menționează că, potrivit ultimei prognoze a Fondului, PIB-ul mondial va avansa cu 3,6% în 2014, o cifră „decentă”, dar situată sub potențialul de creștere de aproximativ 4%. „Altfel spus, economia mondială ar putea genera mult mai multe locuri de muncă fără a stimula presiunile inflaționiste”, susține Christine Lagarde.
Potrivit acesteia, în ultimii cinci ani, a fost evitat cel mai negru scenariu, Marea Depresiune II, datorită eforturilor depuse de factorii de decizie de la nivel mondial: decizia băncilor centrale de a menține dobânzile de politică monetară la un nivel scăzut și de a sprijini instituțiile financiare, la care se adaugă stimulentele fiscale care au fost aplicate în unele țări.
A venit, însă, timpul pentru a merge mai departe, consideră directorul general al FMI, profitând de avantajul spațiului creat de politicile monetare neconvenționale, pentru a implementa reforme structurale care pot stimula creșterea economică și crearea locurilor de muncă.
În economiile avansate există în continuare riscurile de stagnare și de deflație. Băncile centrale ar trebui să revină la politicile monetare convenționale abia după ce creșterea economică își va reveni pe deplin, spune oficialul Fondului pe blogul Forumului de la Davos.
Potrivit acesteia, SUA au fost mult timp principalul motor al economiei mondiale și acum cererea privată și-a recăpătat vigoarea. Cu toate acestea, una dintre marile provocări ale Statelor Unite din acest an va fi ca responsabilii politici să pună capăt certurilor și să ia decizii corecte legate de viitorul fiscal al țării.
Referitor la Japonia, Christine Lagarde afirmă că recuperarea țării a fost stimulată de un mix de politici monetare și fiscale agresive. Provocarea Japoniei este de a decide cu privire la ajustările fiscale pe termen mediu și de a aplica reformele structurale.
Și Europa se află într-un un moment cheie, este de părere directorul general al instituției financiare internaționale. „Zona euro dă, în sfârșit, semne de revenire, dar creșterea economică este inegală și dezechilibrată. În timp ce multe țări aplică soluțiile bune, cererea rămâne slabă, iar șomajul din statele de la periferia zonei euro, în special cel din rândul tinerilor, se menține la un nivel ridicat”, mai spune aceasta.
Urmează noi teste de stres pentru băncile europene
Christine Lagarde s-a referit și la starea sectorului bancar european. Potrivit oficialului, vor urma noi teste de stres, iar activele băncilor vor fi revizuite, cu scopul de a restabili încrederea. De asemenea, Europa are nevoie de stimularea cererii, consolidarea sistemelor financiar și fiscal, și de aplicarea reformelor structurale pentru a asigura o creștere economică durabilă și crearea de locuri de muncă.
Chiar dacă cele mai negre temeri au fost depășite pentru moment, economiile emergente se confruntă cu noi provocări politice. Pentru a contracara cererea redusă, politicienii trebuie să se abțină de la excese financiare, în special sub forma unor noi bule sau sub forma creșterii datoriei, susține Lagarde.
Țările cu venituri mici s-au dovedit a fi destul de rezistente în fața crizei. Multe state din această categorie, în special din Africa, unde producția anuală a crescut cu aproximativ 5% în 2013, se bucură de o creștere economică puternică. Provocarea acestor state va fi să-și consolideze capacitatea de a-și crește veniturile. În condițiile scăderii cererii de pe piețele emergente, țările cu venituri mici ar trebui să se protejeze de o recesiune gravă.
Pe lângă toate aceste provocări concrete, specifice anumitor state sau zone geografice, există o serie de dificultăți comune, pe care le întâmpină foarte multe țări și care trebuie rezolvate în anii care urmează. Este vorba despre un nivel ridicat al datoriei publice și private, de dezechilibrele fiscale și de cont curent, precum și de faptul că modelele de creștere nu pot genera suficiente locuri de muncă, afirmă oficialul FMI.
