În primul rând, este vorba de românii care au decis, în trecut, să-și țină economiile, sau cel puțin o parte dintre acestea, în moneda americană. Marea majoritate a românilor care pun bani deoparte în conturi bancare aleg moneda națională, pe locul al doilea fiind depozitele în euro. Depozitele în dolari și franci elvețieni se ridicau, în luna noiembrie a anului trecut, la valoarea de 6,4 miliarde lei, conform cifrelor Băncii Naționale a României (BNR).
Pe parcursul anului trecut, valoarea depozitelor în dolari a crescut cu 20%. Iar de la începutul acestui an până în prezent, dolarul SUA a mai câștigat peste 11,4%, crescând din nou valoarea depozitelor.
În prima zi lucrătoare a anului curent, dolarul a fost cotat de banca centrală la 3,7742 lei. Ieri, cursul oficial anunțat de BNR a fost de 4,2059 lei pentru un dolar. În ultimele șase zile, dolarul american doboară maxim istoric după maxim istoric.
Alături de persoanele care dețin depozite în dolari, sunt avantajați de aprecierea monedei americane și exportatorii de bunuri și de servicii către Statele Unite ale Americii. Astfel, aceștia încasează mai mulți bani din vânzarea mărfurilor peste Ocean.
Iar din această categorie de agenți economici menționăm în mod special exportatorii de servicii IT, sectorul IT românesc având exporturi semnificative către SUA.
Creșterea dolarului în raport cu euro și cu leul este determinată pe de o parte de revenirea economiei americane, care a fost epicentrul crizei financiare. „Mai mult, aceasta ar putea fi o oportunitate pe termen lung, având în vedere faptul că economia americană se află într-o poziție favorabilă, cu creșteri economice peste așteptări și o rată a șomajului în scădere (la jumătate față de maximele ultimelor decade, notate în urmă cu cinci ani), iar evoluțiile din lunile recente ar trebui să fie doar debutul celui de-al treilea cel mai important val de apreciere a dolarului din istorie”, a precizat Mihai Nichisoiu, global macro strategist la Tradeville, într-un comunicat.
Pe de altă parte, aprecierea dolarului este determinată de demararea programului de relaxare cantitativă. În acest fel, Banca Centrală Europeană (BCE) intenționează să „pompeze” în piață o sumă totală de 1.100 miliarde de euro până în luna septembrie a anului viitor pentru a ajuta economia europeană să-și revină din criza prelungită.
