Propusă la conducerea Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), Laura Codruţa Kovesi a fost plasată constant, încă de anul trecut, pe lista favoriţilor pentru această funcţie, ipoteza cea mai vehiculată în acest context fiind a unei rocade între ea şi Daniel Morar, acesta urmând să ajungă la şefia Ministerului Public.
În cele din urmă, toate teoriile care o indicau pe Kovesi la DNA s-au spulberat după ce fostul procuror general a plecat la Bruxelles, ca Înalt reprezentant la Misiunea României pe probleme privind reforma justiţiei.
Situaţia s-a răsturnat însă zilele trecute, odată cu revenirea numelui Kovesi printre variantele probabile pentru şefia DNA.
Iniţial, liderul PSD, premierul Victor Ponta, nu a exclus varianta ca fostul procuror general Laura Codruţa Kovesi să fie numită la conducerea DNA, adăugând că nu va demisiona din postul de prim-ministru dacă această persoană, considerată „omul lui Băsescu”, va fi numită în această funcţie.
Apoi, preşedintele PNL, Crin Antonescu, a dat replica, afirmând că, în eventualitatea în care premierul, din postura de ministru interimar al Justiţiei, o va desemna pe Kovesi la şefia DNA, el se va opune.
Marţi dimineaţă, la plecarea de la festivităţile prilejuite de Ziua Jandarmeriei, Ponta a părut că insistă pe varianta Kovesi, atunci când a răspuns afirmativ unei întrebări privind nominalizarea acesteia pentru şefia DNA. Ulterior, purtătorul de cuvânt al Guvernului a spus că premierul ar fi răspuns, de fapt, la o altă întrebare, iar Ponta a dat lămuriri, după participarea la şedinţa Secţiei pentru procurori a CSM, declarând că procurorul general şi şeful DNA vor fi selectaţi în urma unei proceduri care va fi condusă de viitorul ministru al Justiţiei.
Miercuri, însă, numele Codruţei Kovesi se regăseşte printre cele avansate de premier, într-o scrisoare către CSM, pentru conducerea parchetelor. Funcţia propusă pentru fostul procuror general – cea de şef al DNA.
Independent de cronologia plasării Codruţei Kovesi pe lista cu propuneri, fostul procuror general are un CV în care primează intervalul 2006-2012 petrecut la şefia Parchetului General, în care şi-a atras, asemenea lui Daniel Morar, „renumele” de om al preşedintelui Traian Băsescu, adversarii politici ai acestuia şi ai PDL invocând un caracter părtinitor în anumite acţiuni declanşate de procurori, cea mai recentă fiind cea declanşată după referendumul de demitere a şefului statului.
Tot în CV-ul Codruţei Kovesi se menţionează că are aproape 18 ani de experienţă ca procuror, perioada la conducerea Parchetului General reprezentând, cel puţin teoretic, un argument în favoarea unui aviz favorabil de la CSM.
Potrivit declaraţiei de avere a Laurei Codruţa Kovesi, depusă la 1 octombrie 2012 pe site-ul CSM, aceasta are un apartmanet de două camere în Bucureşti, cu o suprafaţă de 54,74 metri pătraţi, cumpărat în 2007, prin credit ipotecar.
Ea nu deţine terenuri sau maşini şi nici bijuterii sau obiecte de artă a căror valoare să depăşească 5.000 de euro, nu a înstrăinat bunuri de peste 3.000 de euro în ultimele 12 luni şi nici nu posedă active financiare a căror valoare depăşeşte 5.000 de euro, potrivit documentului. Totodată, nu a primit cadouri, servicii sau avantaje de peste 500 de euro.
În schimb, Kovesi a contractat două credite ipotecare la BRD, unul în 2007, în valoare de 30.000 de euro, şi altul în 2008, în valoare de 45.000 de euro, ambele scadente în 2033.
În declaraţia sa de avere se mai arată că fostul procuror-şef a câştigat în ultimul an fiscal încheiat un salariu de 132.481 de lei, de la PICCJ, şi o indemnizaţie de 45.096 de lei, de la CSM.
– Codruţ Olaru, propus de premier ca adjunct al procurorului general. Olaru este procuror din 1995, are o experienţă similară celei a lui Kovesi, iar reperele CV-ului său sunt perioada la conducerea DIICOT Bacău (2005 – 2007) şi cea în funcţia de procuror şef al DIICOT (din ianuarie 2007). Anul trecut, instituţia pe care o conduce, în prezent, Olaru a cercetat aproape 17.000 de persoane şi a trimis în judecată peste 3.900 de inculpaţi, dintre care 1.906 în stare de arest preventiv – un bilanţ managerial şi cazuistic ce poate fi determinant în contextul propunerii sale ca adjunct al şefului PICCJ.
Codruţ Olaru a menţionat, în declaraţia sa de avere, depusă în 5 mai 2012, că deţine o casă în suprafaţă de 135 de metri pătraţi, în localitatea Bârnova, judeţul Iaşi şi un apartament de aproape 50 de metri pătraţi la Bacău, dobândite în 2006 şi 2005. De asemenea, Codruţ Olaru deţine două terenuri, intravilan, în comuna Bârnova, judeţul Iaşi, ambele însumând o suprafaţă de două mii de metri pătraţi, cumpărate în 2005 şi 2006 impreună cu soţia sa, Nicoleta Olaru.
Procurorul deţine un autoturism marca Peugeot din 2009 şi a vândut un autoturism marca Ford în noiembrie 2011 obţinând suma de 13. 034 de lei şi un autoturism marca Audi în iulie 2012, pentru care a obţinut 5.500 de euro.
Veniturile procurorului Codruţ Olaru, în calitate de procuror sunt, conform declaraţiei de avere, de 150.624 de lei, la care se adaugă şi cele ale soţiei sale de 42.056 de lei.
Procurorul Codruţ Olaru nu deţine bijuterii sau obiecte de artă a căror valoare să depăşească 5.000 de euro, nu a înstrăinat bunuri de peste 3.000 de euro în ultimele 12 luni, nici nu posedă active financiare a căror valoare depăşeşte 5.000 de euro şi nu a primit cadouri, servicii sau avantaje de peste 500 de euro.
– În locul lui Olaru, la DIICOT, Ponta o propune pe Alina Bica, procuror cu 17 ani de experienţă, tot din generaţia lui Olaru şi Kovesi. Începând din 2006, Bica a fost procuror şef de birou la DIICOT, iar apoi procuror şef de serviciu la aceeaşi instituţie, funcţii care, tot prin prisma criteriilor pentru avizul CSM, cântăresc foarte mult. „Să provină din structurile specializate, să ştie foarte bine ce fel de activitate se desfăşoară în aceste structuri”, spunea preşedintele CSM, Oana Hăineală, despre candidaţii pentru şefia parchetelor. Iar Bica, al cărei CV include şi trei ani ca secretar de stat la Ministerul Justiţiei, pare să corespundă, cel puţin la acest capitol.
În septembrie anul trecut, numele Alinei Bica era vehiculat pentru funcţia de procuror general. Tot atunci, în presă era publicată o convorbire telefonică interceptată pe care aceasta ar fi avut-o cu fostul şef al ANAF Sorin Blejnar, discuţie în care Bica se interesa de funcţia pe care urma să o ocupe la ANAF o cunoştinţă a ei.
Alina Bica are, conform declaraţiei de avere depusă în 15 iunie 2012, atunci când ocupa funcţia de consilier al procurorului Şef al DIICOT, un singur teren agricol de 1.600 de metri pătraţi , în comuna Clinceni, Judeţul Ilfov pe care l-a cumpărat împreună cu Octavian Mircea Bica.
Alina Bica are datorii contractate în 2008, 2009 şi 2010 de la Unicredit, Banc Post şi BRD în valoare de 1.800 de lei, 20.000 de lei şi 56.000 de euro.Veniturile salariale sunt de 96.611 lei din salariul de la Ministerul Justiţiei şi 21.635 lei din funcţia de lector a Universităţii Dimitrie Cantemir din Bucureşti la care se adaugă veniturile salariale ale soţului, de 14.400 de lei.
– Bogdan Licu, propus pentru postul de prim adjunct al procurorului general al PICCJ, şi Elena Hosu, avansată de premier pentru funcţia de ajunct al procurorului şef al DIICOT, lucrează ca procurori tot de 17 ani şi au, la rândul lor, experienţă managerială. Astfel, Licu a fost, încă din 2001, şef Secţie Supraveghere a Urmăririi Penale la Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti, iar Hosu primea din partea CSM, pentru activita
tea din 2004, calificativul „foarte bine” la momentul propunerii sale pentru funcţia de şef Birou de combatere a macrocriminalităţii economico-financiare din cadrul DIICOT.
Bogdan Licu este titularul unei acţiuni disciplinare iniţiate la CSM în 2007 împotriva procurorului Cirpian Nastasiu care ceruse instanţei eliberarea din arest a lui Omar Hayssam.
Licu a notat, în declaraţia sa de avere, depusă în 19 martie 2012, că deţine împreună cu soţia o casă de locuit şi dependinţe în construcţie în judeţul Ilfov şi patru apartamente în Bucureşti.
Astfel, casa de aproximativ 250 de metri pătraţi este cumpărată în anul 2007. La apartamentele din Bucureşti cel mai mic are 40 de metri pătraţi şi este dobândit în 2008, cel mai mare fiind de 115 metri pătraţi, fiind cumpărat în acelaşi an, în care, de altfel, a fost achiziţionat şi al treilea apartament cu o suprafaţă de aproximativ 60 de metri pătraţi. Cel de-al patrulea apartament este dobândit în 2003, toate cele patru fiind cumpărate împreună cu soţia sa.
Bogdan Licu are şi două maşini dobândite prin leasing, o Toyota Rav 4 din 2008 şi o Toyota Land Cruiser din 2010, la care leasingul durează până în 2015. În martie 2011, Bogdan Licu a vândut maşina deţinută anterior, pe care a obţinut 61.274 lei.
Magistratul deţine trei conturi bancare – două în lei şi unul în euro, din 2007 şi 2008, la Alpha Bank, soldul acestora fiind de 3.902 lei, 603 şi 35.038 euro (partaj de ascendent Grosu Ion). Procurorul deţine şi două terenuri agricole în judeţul Ilfov, dintre care unul în intravilan în suprafeţe de 698 de metri pătraţi, respectiv, 2.370 de metri pătraţi, pe care le-a cumpărat, împreună cu soţia sa, în 2004, respectiv 2007.
De asemenea, Bogdan Licu deţine alte două terenuri, din care unul forestier şi altul agricol, în comuna Moroieni, judeţul Dâmboviţa, şi în couna Frăsinet, judeţul Călăraşi, ambele cumpărate în 2011, împreună cu soţia sa.
Magistratul are şi datorii contractate în 2008 şi 2011 de la persoana fizică Tudor Mircea, scadente în 2014 şi 2020, cu o valoare de 125.000 de euro şi, respectiv, 200.000 de euro.
Veniturile procurorului Licu Dimitrie Bogdan, în calitate de membru al CSM sunt, conform declaraţiei de avere, de 154.330 de lei, la care se adaugă 3.898,48 lei diurna delegaţiilor interne şi 369,12 euro diruna delegaţiilor externe, dar şi suma de 30.700 de euro obţinută din chirie.
– Elena Giorgiana Hosu, propusă de Victor Ponta ca ca adjunct al procurorului şef al DIICOT, nu are conform declaraţiei de avere depusă în 15 iunie 2012, atunci când ocupa funcţia de procuror şef serviciu la PICCT- DIICOT, clădiri, terenuri, sau autoturisme, după ce aceasta a vândut în februarie 2012 un autoturism către SC Despăgubiri Accidente Vătămări SRL pentru suma de 30.268 de lei, iar în luna martie a cumpărat şi vândut, la un interval de trei zile un alt autoturism către aceeaşi societate,obţinând din acest tranzacţii venituri de 42.333 lei.
Elena Giorgiana Hosu are datorii contractate în 2006 şi 2010 de la Volksbank şi Garanti Bank, în valoare de 10.000 de euro şi 25.000 de euro, scadente în 2016, respectiv anul 2020, aceasta câştingând în anul fiscal precedent suma de 154.899 lei brut din salariul de la DIICOT.
Hosu a notat în declaraţia de avere, veniturile soţului, Dan Hosu, respectiv 43.200 de lei pensia de serviciu de la Poliţia Română şi 100.800 de lei de la SC Despăgubiri Accidente Vătămări SRL.
– Dincolo de disputele politice legate de nominalizarea Codruţei Kovesi, cel mai controversat nume de pe lista lui Ponta pentru parchete este cel al lui Tiberiu Niţu. Acesta este propus pentru a doua oară, la interval de câteva luni, pentru şefia PICCJ, primul „episod” consumându-se în mandatul la Justiţie al Monei Pivniceru. Atunci, CSM i-a dat aviz negativ lui Niţu, acesta fiind respins ulterior de şeful statului.
CSM a notat, în motivarea avizului negativ dat numirii lui Tiberiu Niţu în funcţia de procuror general, că acesta are autocontrol scăzut, rezistenţă redusă la stres şi nu a dat dovadă de iniţiativă în modernizarea managementului Ministerului Public sau în abordarea strategică a conducerii acestuia.
Niţu, numit în septembrie 2011 inspector în cadrul Inspecţiei Judiciare a Consiliului Superior al Magistraturii pe zonele Muntenia-Oltenia-Dobrogea, a deţinut funcţia de prim-adjunct al procurorului general al României în perioada 27 iunie 2008-27 iunie 2011, anterior acestei perioade el fiind delegat pe această poziţie timp de zece luni. Concret, el a fost mâna dreaptă a procurorului general al României Codruţa Kovesi timp de aproape patru ani.
Tiberiu Niţu a precizat, în declaraţia sa de avere, depusă pe site-ul CSM pe 5 noiembrie 2012, că deţine un teren intravilan în Prahova, de 8.000 de metri pătraţi, obţinut pe baza Legii nr. 42/ 1990 pentru cinstirea memoriei eroilor-martiri si acordarea unor drepturi urmaşilor acestora, precum şi răniţilor din timpul Revoluţiei din decembrie 1989.
El mai deţine, împreună cu soţia, alte două terenuri intravilane de 570, respectiv 2.200 de metri pătraţi, cumpărate în 2004, respectiv 2002, un apartmanet cumpărat în 1999, o casă de vacanţă din lemn construită în regie proprie în 2007 şi o altă casă, de locuit, construită în regie proprie în 2012, toate în judeţul Prahova.
Niţu mai are un autoturism Dacia, cumpărat în 1998, şi o maşină Toyota, cumpărată în 2007. Nici el nu deţine bijuterii sau obiecte de artă a căror valoare să depăşească 5.000 de euro, nu a înstrăinat bunuri de peste 3.000 de euro în ultimele 12 luni şi nici nu posedă active financiare a căror valoare depăşeşte 5.000 de euro, potrivit declaraţiei de avere. Totodată, nu a primit cadouri, servicii sau avantaje de peste 500 de euro.
Niţu are trei credite: unul de 180.000 de euro, contractat în 2010, prin refinanţarea creditelor anterioare, scadent în 2035, unul de 25.000 de lei, contractat în 2012 şi scadent în 2017, ambele la BCR, şi unul de 40.00 de lei, contractat tot în 2012 şi scadent în 2017, la Bancpost.
În ultimul an fiscal încheiat, el a încasat drepturi salariale de 116.506 lei, de la PICCJ, în timp ce drepturile salariale ale soţiei sale, angajată la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti, s-au ridicat la 102.658 de lei.
În 22 noiembrie 2012, Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) i-a respins pe candidaţii Tiberiu Niţu şi Ioan Irimie, propuşi de ministrul Justiţiei, Mona Pivniceru, pentru funcţiile de procuror general al României şi şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, votul fiind previzibil de la debutul şedinţei.
Procedura de selecţie a procurorilor şefi a fost impusă de Comisia Europeană după ce voci au reclamat la Bruxelles tentativa politicului de a-şi impune controlul asupra Justiţiei.
Potrivit legii, ministrul Justiţiei este cel care face propunerea de numire a procurorului şef, CSM dă un aviz consultativ, iar preşedintele ţării este cel care emite decretul de învestire în funcţie. Concret, este atributul exclusiv al ministrului de a face propunerea, care poate fi respinsă doar o dată, conform unei decizii a Curţii Constituţionale.
