„Vreau să subliniez din perspectiva mea personală importanţa pe care o văd în crearea Camerelor agricole. Camerele Agricole, dacă sunt făcute aşa cum trebuie şi reprezintă într-adevăr viziunea şi interesele agriculturilor, pot fi o instituţie inconturnabilă pe viitor în dezvoltarea agriculturii româneşti şi cred că ar putea chiar să compenseze modul în care agricultura din România este afectată de schimbările de miniştri, de Guvern, de legislaţie foarte frecvente. Pentru că fără voia miniştrilor sau a premierilor, există rupturi de ritm şi nu există continuitate tocmai pentru că există schimbările astea de abordare”, a declarat Cioloş.
El a adăugat că aceste camere agricole ar putea juca „rolul de asigurator al continuităţii în viziunea privind dezvoltarea agriculturii, un fel de garant”.
Comisarul european a subliniat însă că, pentru a fi eficiente, este nevoie să nu existe o imixtiune politică în camerele agricole, având în vedere că acestea ar putea reprezenta „un vector electoral” în mediul rural.
„Pentru ca aceste camere să fie eficiente, mi se pare că este important să se evite imixtiunea politicului în camele agricole. Sigur că o colaborare cu politicul este binevenit şi de dorit, dar una e colaborarea ca structură consolidată cu factorul politic şi alta e să se amestece factorul politic în structurarea camerelor gândindu-se că pot fi un vector electoral foarte bun în mediul rural. Partidele ar avea de câştigat pe termen scurt din această abordare, dar ar avea de pierdut pe termen mediu şi lung agricultura românească”, a afirmat Cioloş.
De asemenea, el a arătat că aceste structuri vor putea oferi o reprezentare economică a sectorului, pot să asigure „o încurajare a asocierii a agricultorilor pornită din interiorul profesiei agricole, nu din exterior”, un dialog structurat şi maturizat cu autorităţile statului, dar şi consultanţă profesionistă pentru agricultori.
Cioloş a evidenţiat şi că legea privind camerele agricole trebuie pusă în aplicare cât mai rapid pentru ca aceste organisme să se poată consolida în vederea obţinerii de finanţare europeană pe fondurile exerciţiului bugetar 2014-2020.
„Am subliniat şi vorbit atât de mult de camerele agricole pentru că există legea, cred că ar fi important ca aceasta să fie pusă în aplicare cât mai rapid pentru ca camerele agricole să aibă timp să se structureze până în 2014. Ar putea beneficia inclusiv în consolidarea lor de finanţare din programul de dezvoltare rurală pentru că sunt prevăzute anumite măsuri prin care agricultorii vor avea dreptul la consultanţă pentru dezvoltarea fermei şi le pot contracta inclusiv cu o structură cum sunt camerele agricole, sau decide ministerul direct că aceste fonduri se îndreaptă spre camere. E important să existe nu doar pe hârtie şi nu doar în structura aleasă a agricultorilor, ci şi să ofere servicii operaţionale de consultanţă. Deci orice lună pierdută poate afecta capacitatea de a se consolida prin fondurile europene”, a argumentat comisarul pentru agricultură.
El a mai arătat că pe direcţia consolidării instituţionale a agriculturii româneşti este nevoie şi de o reconectare a cercetării şi învăţământului agricol la realităţile actuale din România. „Învăţământul universitar agricol a făcut câţiva paşi în ultimii ani în a se adapta, dar e vorba de restul învăţământului”, a mai spus Cioloş.
