Cioloş a subliniat, la conferinţa la conferinţal Mediafax Talks about Agriculture, că pentru a se direcţiona banii europeni către plăţile asiguratorii ale culturilor calamitate de secetă sau inundaţii este nevoie să se creeze şi un cadru legislativ adecvat, care să ofere cadrul pentru crearea unor fonduri de stat sau mixte, cu participarea producătorilor şi a asiguratorilor privaţi, în cazul în care aceştia doresc.
„Deci, cred că, dacă ar fi gândit anul acesta până anul viitor o legislaţie, probabil şi inspirându-se din exemple pozitive mai ales din ţări din sudul UE unde apar destul de des astfel de situaţii de secetă sau de inundaţii, ca Portugalia, Spania, Franţa, Italia, s-ar putea gândi un sistem care să presupună un fond creat de stat sau un fond mixt, inclusiv cu participarea producătorilor agricoli şi a firmelor de asigurare care iau prime de asigurare şi, în astfel de situaţii, practic acuma nu acoperă nimic”, a spus Cioloş.
El a explicat că după 2014 o parte din aceste costuri pentru culturile calamitate ar putea fi acoperite din fondurile de dezvoltare rurală în sensul că, dacă există un astfel de fond mutual, creat de exemplu de o asociaţie de producători, în situaţii de calamitate la o sumă plătită de acest fond mutual la un euro s-ar putea suplimenta din programul de dezvoltare rurală cu un procent de 60-70% bani europeni.
„Deci, fondul ar plăti un euro şi agricultorul ar primi un 1,60 euro”, a arătat Cioloş.
El a subliniat că lipsa unei legi în acest domeniu poate să coste bugetul de stat mai mult decât existenţa ei.
„Legat de sistemul de asigurare contra calamităţilor, într-adevăr cred că lipsa unei legi care să înlocuiască Legea 381 care a fost abrogată este un punct slab şi cred chiar că poate să coste bugetul de stat mult mai mult decât l-ar costa dacă ar exista o legislaţie în perspectiva asta. Nu ştiu dacă o să curgă din 2014 cu bani, dar cu siguranţă se vor finanţa astfel de fonduri mutuale sau constituite de stat sau mixte care să compenseze astfel de pierderi în situaţii de calamitate, situaţii în care asigurării private nu compensează”, a argumentat comisarul european.
De asemenea, Cioloş a arătat că din 2014 agricultorii români ar putea beneficia pentru conectarea la infrastructura de irigaţii de finanţare europeană nerambursabilă atât prin fondul de dezvoltare rurală, cât şi din fondurile structurale.
„Legat de sistemul de irigaţii, vreau să confirm discuţiile pe care le-am avut cu domnul ministru (Daniel Constantin – n.r.) şi cu domnul prim-ministru şi într-adevăr cred că dacă România se pregăteşte din timp din 2014 încolo poate să fie finanţat sistemul de irigaţii şi din fondurile de dezvoltare rurală pentru partea de conectare a agricultorilor la reţeaua de irigaţii şi din fondurile structurale. Am avut o discuţie cu comisarul (Johannes – n.r.) Hahn care se ocupă de politica de coeziune şi ar putea România să fie acceptată cu prioritatea aceasta şi, deci, din fondurile structurale să finanţeze şi infrastructura de irigaţii”, a mai spus Cioloş.
