Polonezii au scos, net, 411 mil. euro. În ciuda celui mai bun comportament în criză, Polonia a reușit cea mai mare contraperformanță în materie de sume atrase în fonduri mutuale, potrivit raportului emis astăzi de Asociația Euopeană a Administratorilor de Fonduri (EFAMA), și distribuit de Asociația Administratorilor de Fonduri (AAF) din România.
Dacă includem în regiunea ECE și Turcia, atunci aceasta și nu Grecia ar fi campioana subscrierilor nete (diferența dintre sumele investite și cele retrase) în fonduri mutuale. Turcii au băgat în… cu 258 mil.euro mai mult decât au scos din fondurile lor mutuale . Chiar și așa, performanța grecilor din august este remarcabilă, ceea ce nu înseamnă neapărat că cei ce au investit în fonduri mutuale sunt aceeași cu cei care au manifestat (uneori violent) împotriva măsurilor dure de austeritate ale guvernului lor.
Fondurile mutuale din Grecia aveau active nete de 5,7 miliarde euro la sfârşitul lui august. EFAMA nu dă, însă, date, cât din subscrierile nete ale grercilor se fac prin intermediul serviciilor de private banking, care sunt rezervate investitorilor avuţi şi nu micilor economisitori.
În România, de pildă, cam 10 % din activele nete de pe piaţa de private banking, adică peste 300 mil. euro, sunt plasate prin fonduri mutuale de tip monetar, potrivit celor mai recente estimări ale profesioniştilor din domeniu.
Valoarea totală a activelor nete ale fondurilor mutuale româneşti a fost de peste 1,6 miliarde de euro la 31 august, din care aproape un miliard era în conturile fondurilor monetare.
De altfel, fondurile monetare (care fac plasamente preponderent în depozite bancare cu dobândă negociată, ca şi în obligaţiuni) au fost singurele din Europa care au înregistrat vânzări nete de titluri (adică subscrieri nete) pozitive. Valoarea totală din august a subscrierilor nete în fonduri monetare a fost de 33 miliarde de euro.
„Escaladarea crizei datoriilor suverane în Europa, ca și creşterea dezamăgitor de mică a economiilor şi retrogradarea ratingului SUA, au cauzat turbulenţele de pe pieţele financiare în luna august. Acestea au enervat investitorii şi au dus la retragere din investiţiile pe termen lung (în acțiuni, n.red.) în favoarea celor mai puţin riscante active“,explică raportul EFAMA.
Pentru comparaţie, în afară de polonezi, slovacii au scos din fonduri cu 223 mil. euro mai mult decât au băgat, ungurii cu 90 mil. euro, cehii cu 64 mil. euro, iar bulgarii au băgat exact tot atât de mult cât au scos.
Statistica EFAMA mai scoate la iveală şi alte ciudăţenii, sau , mai degrabă, comportamente specifice ale investitorilor de retail europeni (din EFAMA fac parte asociaţii din 23 de ţări europene).
În august, francezii se simţeau mai siguri pe ei decât nemţii. Subscrierile nete ale francezilor au fost pozitive (+ 800 mil. euro), în timp ce nemţi iau scos cu 2,5 mld. euro mai mult decât au băgat.
Toți nordicii sunt mai prudenţi. Subscrieri nete negative au mai înregistrat şi austriecii, danezii, elveţienii, suedezii, norvegienii şi finlandezii. Pentru că marea majoritate a fondurilor mutuale europene sunt înregistrate în Luxemburg (unele sunt vândurte şi în România), cele mai mari retrageri nete le-a înregistrat această ţară: 17,6 mld. euro.
Unele semne bune ale revenirii din criză putea fi constatate în Marea Britanie (subscrieri nete pozitive de 3,7 mld. euro, dar subscrieri pozitive a înregistrat şi Irlanda. Detalii în fişierul ataşat articolului.
Activele nete ale fondurilor mutuiale din cele 23 de ţări membre ale EFAMA erau de 1.068 mld euro la 31 august.
