“Va fi un nou club-loan înaintea celui de-al doilea tur de scrutin, din 6 decembrie. Băncile ar putea împrumuta statul cu până la un miliard de euro, pentru a le rămâne un plus de lichiditate pe final de an, din rezervele eliberate de Banca Naţională”, spun sursele citate. Potrivit acestora, împrumutul va fi acordat pe termen scurt, de şase până la nouă luni. BNR a decis recent să reducă rezervele minime obligatorii la valută de la 30% la 25%, măsură prin care lichiditatea băncilor va creşte cu aproximativ 1,2 miliarde de euro. Decizia băncii centrale vine în contextul în care în conturile României nu vor mai intra anul acesta 2,8 miliarde de euro. Practic, aceasta este valoarea totală a tranşelor amânate de FMI, Comisia Europeană şi Banca Mondială. Cele mai mari nouă bănci prezente în România s-au întâlnit ieri la Bruxelles cu reprezentanţii FMI, CE şi BNR pentru a discuta pe tema acordului agreat în martie şi semnat două luni mai târziu. Surse apropiate discuţiilor spun că la împrumutul din decembrie vor participa subsidiarele din România ale acestor bănci.
Împrumutul în structura unui club loan vine ca alternativă la titlurile de stat, în condiţiile în care unele instituţii de credit locale au epuizat expunerile pe titluri admise de băncile-mamă. În primă instanţă, banii vor fi ţinuţi la buget, iar apoi vor fi utilizaţi pentru acoperirea cheltuielilor, în special pentru capitolul investiţii, a declarat o sursă din banca centrală. În luna august, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, spunea că Ministerul de Finanţe nu mai are nevoie de încă un împrumut de tip “club loan”. În acel moment, guvernatorul spunea că banii disponibilizaţi prin diminuarea rezervelor minime obligatorii ale băncilor se vor întoarce în rezerva valutară a BNR. “Punem în practică ceea ce am stabilit – eliberăm rezerva împrumutată şi punem în locul ei rezerva cumpărată. Când cumpărăm rezerva valutară, facem emisiune şi repunem în circulaţie o parte din leii care au fost retraşi atunci când am vândut. Are loc şi un proces de monetizare, de vitalizare a economiei reale”, menţiona guvernatorul la începutul lunii august. Până la acea dată, Ministerul de Finanţe se împrumutase 48,5 mil. lei, prin titluri de stat emise în moneda locală, nivel de patru ori mai mare decât în întreg anul 2008. Cele mai multe dintre titluri au fost emise cu o scadenţă la şase luni.
Noul club loan
Dacă în luna iulie, statul s-a împrumutat de la opt mari bănci, printre care BCR, BRD, Bancpost, Banca Transilvania şi Raiffeisen, în noul aranjament de tip “club loan”, programat pentru începutul lunii decembrie, ar putea fi implicate cele nouă instituţii, ale căror “mame” au semnat acordul de la Viena.
Situaţia băncilor-mamă
Grecia. Declinul economic înregistrat atât de Grecia, cât şi de statele din Balcani, zonă în care băncile greceşti s-au extins agresiv, a încetinit avansul creditării, în timp ce bătălia pentru atragerea de depozite a pus presiune asupra marjelor nete ale dobânzilor, scrie Reuters. Alpha Bank, al treilea cel mai mare creditor din Grecia, vrea să lanseze o emisiune de titluri de 986 mil. euro, iar principalul scop al acestei decizii este plata ajutorului de stat de aproape un miliard de euro. Profitul la nouă luni al băncii a scăzut cu 39,3%, la 344,7 mil. euro, din cauza contracţiei de pe piaţa creditării şi a avansului provizioanelor pentru împrumuturile neperformante. National Bank of Greece, prezentă pe piaţa locală prin Banca Românească, îşi va publica rezultatele la nouă luni în 23 noiembrie. Statul elen a injectat în NBG, cel mai mare creditor local, 350 mil. euro, prin intermediul achiziţiei de acţiuni preferenţiale. Banca anunţase anterior că vrea să atragă 1,25 miliarde de euro printr-o emisiune de titluri. EFG Eurobank, acţionarul majoritar al Bancpost, este a doua mare instituţie de credit din Grecia, care a primit 950 mil. euro de la guvernul elen, tot prin intermediul unei emisiuni de acţiuni preferenţiale. Piraeus Bank a avut nevoie de 370 mil. euro de la stat. Piraeus Bank Grecia deţine 99,99% din capitalul social al Piraeus Bank România.
Austria. Un studiu al Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică arată că sistemul financiar austriac a fost lovit într-o mai mică măsură de criza globală, dar principala sursă de risc vine din expunerea băncilor faţă de Europa Centrală şi de Est. Erste Group, al treilea creditor din Europa de Est, care controlează BCR, a anunţat recent că a strâns, printr-o ofertă, 1,74 miliarde de euro pentru majorarea capitalului. Banca austriacă va folosi veniturile nete obţinute din ofertă pentru majorarea capitalului de bază de rang 1 (core tier-1 capital). Banca a primit 1,76 miliarde de euro din partea guvernului austriac. Raiffeisen Zentralbank (RZB) a primit 1,75 miliarde de euro din partea statului, sub formă de capital participativ, adică o formă de participaţie similară acţiunilor preferenţiale, care nu conferă drept de vot. Cea mai mare parte a sumei a fost transferată diviziei internaţionale a băncii Raiffeisen International, al doilea cel mai mare creditor din Europa de Est. Grupul Österreichischen Volksbanken AG a primit, de asemenea, un miliard de euro sub formă de capital participativ. Grupul activează pe piaţa locală prin Volksbank România.
Italia. UniCredit SpA, cea mai mare bancă din Italia, a anunţat recent că vrea să strângă patru miliarde de euro printr-o emisiune de titluri ce se va derula în ianuarie. Decizia vine în contextul în care instituţiile de credit din Italia îşi măresc rezervele de capital, ca urmare a unor cerinţe din partea băncii centrale. UniCredit a refuzat o iniţiativă anterioară de a vinde obligaţiuni speciale statului, pentru a face rost de bani.
Franţa. Societe Generale a plătit, la începutul lunii noiembrie, ajutorul de 3,4 mld. euro primit din partea statului. Banca îşi majorase anterior capitalul cu 4,8 mld. euro.
>Băncile din România au primit, în primele şase luni, infuzii de capital de la acţionarii străini, în valoare de 168,4 mil. euro, faţă de 56,02 mil. euro, în aceeaşi perioadă din 2008
