Aproape 400 de milioane de oameni din 45 de orașe din China se află în lockdown, în timp ce războiul din Ucraina și sancțiunile împotriva Rusiei, care fragmentează și mai mult economia mondială, cresc riscul declanșării unei recesiuni globale de proporții. Investitorii, însă, nu par să ia încă în serios cât de grave ar putea fi consecințele economice pe termen lung dacă măsurile aspre pe care Beijingul le-a adoptat petru a combate pandemia de Covid-19 vor continua, scrie CNN.
Scenele dramatice din China cu oameni bătuți pe stradă de polițiști îmbrăcați în combinezoane albe și animale de companie colectate de autorități pentru a fi sacrificate sunt doar câteva consecințe ale strategiei foarte stricte de combatere a pandemiei de Covid-19 din China, așa-numita politică „zero-Covid”.
Financial Times: Pericolul care planează peste economia mondială
În total, orașele chineze care sunt în lockdown parțial sau total reprezintă 40% din PIB-ul anual al Chinei, a doua cea mai mare economie din lume, sau 7,2 trilioane de dolari, potrivit informațiilor publicate de Nomura Holdings.
„Piețele mondiale s-ar putea să subestimeze încă impactul real, din cauză că toată atenția este acum pe conflictul ruso-ucrainean și pe creșterea ratei dobânzii de către Rezerva Federală a Statelor Unite”, a exlicat Lu Ting, economist-șef de la Nomura.
Ciucă, anunț foarte important pentru INVESTITORII care vin cu bani în economia românescă
Cea mai gravă este carantina din Shanghai, un oraș de 25 de milioane de oameni și un centru industrial și exportator major al Chinei, care a fost inițial extinsă pe termen nelimitat, dar care acum autoritățile speră să poată fi ridicată până miercuri. Caratinele au dus la lipsa alimentelor și a accesului la îngrijiri medicale și chiar la eutanasierea animalelor de companie de frică să nu transmită virusul mai departe.
Portul din Shanghai „înghețat” – 20% din exporturile Chinei sunt blocate
În plus, personalul redus care lucrează în cel mai mare port din lume nu mai face față volumului de muncă ridicat. Portul din Shanghai, care în 2021 gestiona peste 20% din traficul de mărfuri al Chinei, este mai mult sau mai puțin „înghețat”.
Alimentele depozitate în containere fără sisteme de refrigerare continuă să putrezească de când au rămas blocate în port. Marfa care ar trebui să intre în port stă blocată în terminalele marine cel puțin 8 zile înainte să poată fi procesată și transportată la destinație, de aproape 2 ori mai mult decât atunci când autoritățile abia începeau să impună noile restricții.
Toate zborurile cargo care ar fi trebuit să intre sau să iasă din Shanghai au fost anulate și peste 90% din camioanele cu care se realizau importurile și exporturile de marfă au fost retrase din funcțiune.
Produsele realizate în Shanghai pentru piețele străine reprezintă 6% din exporturile Chinei, potrivit statisticilor guvernamentale pentru anul 2021. Închiderea fabricilor din interiorul orașului, cât și din împrejurimi, a perturbat și mai mult lanțul de aprovizionare.
Fabricile Sony, Apple, Tesla din Shanghai au fost închise. PIB-ul mondial ar putea scădea cu 5%
Fabricile din Shanghai care făceau produse Sony, Apple, Quanta – cel mai mare furnizor de laptopuri care produce și MacBook-uri – și-au sistat activitatea în oraș. Tesla și-a închis fabrica Shanghai Giga, care producea în jur de 2.000 de mașini electrice pe zi.
Oficialii Tesla au spus că speră să poată să repornească activitatea luni și să încheie astfel cea mai mare pauză în producție de când au deschis fabrica din Shanghai în 2019. Producătorul de mașini electrice ar fi trebuit să scoată pe piață încă 50.000 de unități din fabrica pe care au fost nevoiți să o închidă, potrivit Reuters.
Perioada prelungită de întreruperi ale activității industriale și de transport a Chinei ar trebui să grăbească inițiativa administrației Biden de a reduce dependența SUA de produsele și lanțurile de aprovizionare din China.
Planul american va avea, însă, repercusiuni economice imediate. Într-un raport publicat săptămâna trecută, Organizația Internațională a Comerțului a avertizat că fragmentarea economiei globale pe seama războiului din Ucraina și a sancțiunilor impuse Rusiei ar putea duce la o scădere a PIB-ului mondial pe termen lung de 5%.
În cazul Chinei și al investițiilor americane, acest scenariu este foarte improbabil, date fiind legăturile financiare adânci dintre Beijing și Washington. „Aceste economii sunt încă foarte întrepătrunse”, a spus Hirson. „Integrarea asta nu este ceva ușor de inversat pentru că ar fi foarte costisitor pentru SUA și pentru economia globală”.
„Invazia rusă a Ucrainei a pus capăt globalizării din ultimii 30 de ani”
Totuși, lideri ai economiei americane sunt de părere că o deconectare este deja în desfășurare. Co-fondatorul Oaktree, Howard Marks, a scris la finalul lunii Martie că „pendulul a oscilat înapoi spre surse locale [de producție]” și s-a îndepărtat de globalizare.
Directorul Blackrock, Larry Fink, a împărtășit sentimentul lui Marks într-o scrisoare pentru acționarii companiei. „Invazia rusă a Ucrainei a pus capăt globalizării pe care am trăit-o în ultimii 30 de ani”.
Într-un discurs susținut săptămâna trecută în Consiliul Atlantic, secretarul Trezoreriei Statelor Unite, Janet Yellen, a spus că SUA privesc cu atenție conexiunile politice și economice ale Rusiei cu China. „De acum înainte, va fi tot mai greu să separăm problemele economice de considerentele mai ample ce țin de interesul național, inclusiv de securitatea națională”, a spus Yellen.
Yellen speră că o „separare bipolară” între China și SUA mai poate fi evitată, „atitudinea lumii față de China și dispoziția ei pentru o integrare economică mai profundă ar putea fi afectată de reacția Chinei la apelul nostru pentru o acțiunie fermă împotriva Rusiei”.
În același timp, o treime din China este blocată de carantină, iar economia suferă. Ultimele măsuri impuse pentru a împiedica răspândirea coronavirsului în China vor costa cel puțin 46 de miliarde de dolari din cauza reducerii drastice a producției, echivalentul a 3,1% din PIB, potrivit unei cercetări a Universității Chineze din Hong Kong.
Analiștii nu mai cred că obiectivul Chinei de a obține o creștere economică de 5,5% în 2022 este unul realist. Banca Mondială a avertizat că dacă politicile stricte ale Chinei vor continua, cifra de creștere a PIB-ului poate scădea până la 4%.
Problemele economice cu care se confruntă China vin într-un moment precar din punct de vedere politic. Președintele chinez Xi Jingping va căuta să obțină în această toamnă un al treilea mandat de lider al țării, în condițiile în care liderii chinezi de până acum nu rămâneau la putere mai mult de 2 mandate.
