Declaraţiile au fost făcute în emisiunea Business Box, moderată de Ionel Dancă.
„Definirea costului de achiziţie şi posibilitatea de a vinde sub preţul de achiziţie sunt cele două modificări intervenite în cod. Un adaos comercial de 6%-7% nu este un adaos mare. Am spus de fiecare dată că ieftinirea va apărea în reţelele paralele care nu percep taxe. În codul de bune practici e definit preţul de vânzare. Problema cheie este posibilitatea de a vinde în pierdere. Forma actuală a codului nu va conduce la ieftinirea la raft. O reţea care are cheltuieli mari şi transparente presează producătorul pentru a obţine o reducere de preţ. Propunerea supermaketurilor a fost ca toate costurile să fie contabilizate de producători”, a adăugat Sorin Minea. „În forma actuală, legea e inoperabilă” a concluzionat şeful Romalimenta.
„Proiectul de lege a fost analizat articol cu articol, ajungându-se la un acord, cu excepţia chestiunilor care ţin de costul de achiziţie. Am discutat cu opt ministere. Proiectul de lege nu trebuie semnat de retaileri.” a menţionat Tudorel Baltă, consilier în Ministerul Agriculturii.
Costul de achizie e preţul unitar net care apare pe factura de achiziţie, a precizat Baltă. „Nu Ministerul Finanţelor, ci Consiliul Concurenţei şi Protecţia Consumatorului au fost instituţiile care au avut obiecţii la forma iniţială a codului” a subliniat oficialul Ministerului Agriculturii.
Gheorghe Oprescu, preşedintele Consiliului Concurenţei a menţionat că obiecţiile Consiliului ţin de posibilitatea de a vinde în pierdere şi de clauza clientului celui mai favorizat.
„În formula de cod cu care noi nu am fost de acord s-a modificat formula prin care se defineşte costul de achiziţie. Consiliul Concurenţei a cerut eliminarea clauzei clientului celui mai favorizat” a spus Adrian Manolache, secretar general al Asociaţiei Marilor Reţele Comerciale
Guvernul a aprobat recent codul de bune practici pentru comerţul cu produse agroalimentare, prin care se elimină interdicţia impusă producătorilor de a comercializa aceleaşi produse şi în alte magazine, la un preţ egal sau mai mic decât cel la care produsele au fost achiziţionate de hipermarket.
Ministrul Agriculturii, Ilie Sârbu, a declarat că prin adoptarea acestui cod nu mai este permisă nici includerea în preţ a taxelor de raft. „Era vorba de vreo 13 taxe, din câte am inventariat noi”, a precizat ministrul.
„Sperăm ca, după adoptarea sa de către Parlament, acest cod de bune practici să-şi producă cât mai curând efectele, în sensul ca pe rafturile hipermarketuri produsele româneşti să fie mult mai prezente”, a spus ministrul Agriculturii. El a invocat totodată estimările specialiştilor, potrivit cărora preţurile produselor româneşti vor scădea cu 20- 30%.
Potrivit lui Sârbu, reprezentanţii hipermarketurilor şi-au retras semnătura de pe protocolul încheiat cu sindicatele şi patronatele în vederea adoptării codului.
Ministrul Sârbu a spus că dacă retailerii nu sunt de acord cu Codul de Bune Practici îşi pot închide halele şi să se mute unde vor găsi loc. Declaraţia a stârnit reacţii de nemulţumire printre marii comercianţi. Ei spun că poziţia ministrului nu onorează un înalt demnitar al Guvernului României şi reamintesc că investiţiile directe ale marilor reţele comerciale din România depăşesc 1,1 miliarde euro numai în 2008. În plus, spun reprezentanţii retailerilor, reţelele nu se limitează la simple hale de depozitare, ci la forme de comerţ modern, conforme standardelor Uniunii Europene, în care lucrează şi îşi asigură existenţa peste 50.000 de români.
Codul de bune practici a fost aprobat prin modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului 99/2000 privind comercializarea produselor şi serviciilor de piaţă. În aceste fel va fi asigurată „funcţionarea adecvată a pieţei interne” şi va fi permis „accesul real al fermierilor şi al altor furnizori de produse agroalimentare la consumatori”, potrivit comunicatului remis de Executiv. Actul normativ va fi promovat de Guvern în procedură de urgenţă în Parlament.
