Producătorii locali susţin că este cea mai bună măsură anticriză, pentru că protejează industria locală, pentru faptul că va crea astfel noi locuri de muncă. Preţurile la alimente nu vor creşte că piaţa nu permite această evoluţie. Comercianţii afirmă că dimpotrivă, preţurile vor creşte, vor fi blocaje financiare care pot genera falimente în ambele tabere, şi implicit, pierderea de locuri de muncă din retail.
Conform patronatului IMM-urilor, Codul de Bune Practici va încuraja crearea de locuri de muncă, va descuraja importurile de alimente şi, prin dispariţia contractelor de exclusivitate cerute de retaileri producătorilor, va genera noi oportunităţi de piaţă pentru firme.
“Legea interzice transferul de costuri ale marilor magazine către furnizori; acum, între 10-20% din preţul de vânzare al produselor alimentare din magazine reprezintă costuri care ar trebui făcute de retaileri şi sunt transferate către producători”, spune Ovidiu Nicolescu, preşedintele Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR).
Codul interzice vânzarea produselor sub costuri, măsură care a fost practicată de o serie de producători până şi-au eliminat concurenţa, după care au majorat preţurile, a explicat reprezentantul IMM-urilor.
“Producătorii locali finanţează marile lanţuri de retail, care nu mai au nevoie să se împrumute de la bănci, în schimb se împrumută întreprinderile româneşti”, explică Nicolescu. Efectele acestei legi ar putea fi diminuarea importurilor de alimente cu 20% în unu-doi ani, în condiţiile în care importurile de alimente ajung la 6 mld. euro anual.
Producătorii locali sunt de părere că se vor reduce preţurile la alimente, însă se feresc să vorbească de ieftiniri la raft. "Este clar că legea va duce la reducerea preţurilor. Primele efecte se vor vedea cel mai devreme la finele lunii ianuarie, pentru că până la sfârşitul anului sunt valabile contractele anuale deja încheiate”, a afirmat Daniel Dumitrescu, director marketing Aldis Călăraşi.
În acelaşi timp, Constantin Boromiz, director general Boromir, consideră că atât timp cât prin Codul de Bune Practici nu se impune o limită privind taxele cerute producătorilor, retailerii pot să inventeze orice altă taxă. “Fiecare jucător luptă să îşi realizeze planul de rentabilitate, iar pe producători nu îi obligă nimeni să îşi comercializeze produsele în supermarketuri dacă sunt nemulţumiţi. Marile reţele ocupă 30% din piaţa produselor alimentare, aşa că producătorii au posibilitatea de a vinde oricând produsele prin alte mijloace”, a spus Boromiz.
Retailerii prevăd creşterea preţurilor
"Actul politic în sine dovedeşte iresponsabilitate şi nepricepere din partea factorului politic şi a grupurilor de presiune care au militat pentru adoptarea textului de lege în această formă”, se arată într-un comunicat al Asociaţiei Marilor Reţele Comerciale din România (AMRCR).
Comercianţii identifică efectele negative ce ar urma să se producă în urma aplicării legii în această formă, primul dintre acestea fiind creşterea preţurilor ca urmare a distorsionării climatului concurenţial.
Apoi, blocajele financiare şi chiar falimentele care ar putea apărea ca urmare a micşorării termenelor de plată a facturilor vor duce la pierderea locurilor de muncă atât în retail, cât şi în producţie.
O altă consecinţă a acestei legi va fi, în viziunea comercianţilor, dispariţia treptată a producătorilor locali de pe rafturi, produsele acestora urmând să fie înlocuite cu importuri. În aceeaşi ordine de idei, investiţiile străine directe realizate de retaileri în România vor fi stopate, cât timp cadrul legislativ devine atât de restrictiv. Codul de Bune Practici suscită de circa un an discuţii aprinse între producători şi retaileri.
Lege comerţ
Prevederi Codul de Bune Practici
- interzice comercianţilor perceperea unor taxe către furnizorii locali, care nu au legătură directă cu procesul de vânzare
- interzice furnizorilor să vândă sub costuri
- interzice comercianţilor să solicite furnizorului să nu vândă altor comercianţi la un preţ mai mic
- instituie termene precise pentru plata facturilor: 12 zile pentru produsele proaspete, 20 de zile pentru cele congelate, 35 de zile pentru restul produselor
