„Creditarea, cât este ea acuma, va fi şi mai mult frânată. Pentru bănci rezultatul este neutru, oricum piaţa este moartă”, a declarat Cojocaru pentru MEDIAFAX.
BNR a prezentat marţi spre dezbatere publică un proiect care prevede, printre altele, că împrumuturile pentru consum vor avea o scadenţă de cel mult cinci ani, iar clienţii trebuie să aducă garanţii de 133% din valoarea creditului, în timp ce la finanţările imobiliare în euro avansul va fi de cel puţin 30%.
„Sunt nişte măsuri pe care orice autoritate de reglementare este normal le ia pentru că BNR se uită la nişte cifre, gradul de risc, gradul de îndatorare, cursul de schimb, şi ia măsurile necesare. Din perspectiva lor sunt măsuri corecte. Din perspectiva clienţilor, normal că acest lucru nu este convenabil”, a spus Cojocaru.
Pentru creditele imobiliare, debitorul va trebui să deţină un avans de cel puţin 15% din valoarea imobilului la finanţările în lei, de 30% pentru creditele în euro şi de 40% în cazul finanţărilor în alte devize străine, se mai arată în proiectul BNR.
Întrebat dacă această cerinţă va duce la scăderea preţurilor la locuinţe pentru că populaţia va avea acces mai greu la credite, Cojocaru a afirmat că există această posibilitate, însă este una limitată.
Oficialul Volksbank a arătat că elementul determinant pentru relansarea creditării este evoluţia economiei în ansamblu şi mai puţin modificarea reglementărilor.
„Nu poate spune nimeni dacă şi când se va relansa creditarea pentru că factorii care stau la baza creditării sunt mai degrabă economici. Problema principală în materie de retail este îndatorarea, faptul că salariile au scăzut şi că în perioada de boom s-au luat foarte multe credite”, a mai spus Cojocaru.
La începutul lunii aprilie, guvernatorul BNR Mugur Isărescu a anunţat într-un interviu acordat MEDIAFAX că banca centrală pregăteşte măsuri speciale, cel mai probabil prudenţiale, de descurajare a creditării în valută pentru persoanele cu venituri în lei, în linie cu tendinţa de reglementare existentă la nivel european.
De altfel, în perioada de explozie a creditului în valută din 2005 – 2008, BNR a avut mai multe reglementări prin care a încercat temperarea finanţărilor în devize străine.
La finele lunii iulie, creditele în valută acordate de bănci însumau echivalentul a 137,7 miliarde de lei, cu 72% mai mult decât soldul împrumuturilor în lei, care se cifra la 80,1 miliarde de lei.
Restanţele de cel puţin o zi la creditele în valută totalizau 10,8 miliarde de lei şi reprezenta 7,85% din totalul împrumuturilor acordate în monedă străină. Cu toate acestea, restanţele la creditele în valută sunt aproape similare cu nivelul restanţelor la finanţările în lei, care se ridicau la 8,9 miliarde de lei după primele şapte luni.
Împrumuturile în valută acordate populaţiei totalizează 67,7 miliarde de lei, din care 37,5 miliarde lei reprezintă credite pentru consum şi 28,9 miliarde lei credite imobiliare.
Structura finanţărilor în lei acordate populaţiei este dominată de creditele de consum, care însumează 26,2 miliarde de lei, dintr-un total de 35,4 miliarde lei.
