Fondul European de Stabilitate Financiară (EFSF), programul prin care Zona euro plăteşte bailoutul Portugaliei şi Irlandei, şi ar trebui să plătească şi cel de-al doilea bailout al Greciei, plus, în cel mai rău caz, şi pe cele ale Spaniei şi Italiei, îşi pierde tot mai mult din credibilitate.
EFSF are o capacitate financiară de 440 miliarde de euro şi rating AAA de la toate agenţiile importante. Capacitatea de intervenţie ar trebui să crească undeva în jurul sumei de 1.000 de miliarde de euro, prin folosirea unor artificii contabile sau prin transformarea EFSF într-un instrument de asigurarea a unei cote din pierderile potenţiale ale investitorilor. Sumele stipulate mai sus nu se traduc în banii existenţi în acest fond, din simplul motiv pentru că aceştia nu au fost adunaţi încă. EFSF este un vehicul financiar, supragarantat de ţările care (încă) nu sunt sub acord de asistenţă, care emite bonduri, teoretic foarte sigure, ia bani de la bănci şi alţi investitori şi îi dă cu dobândă ţărilor insolvabile, care nu mai au credibilitate în faţa pieţelor financiare.
Pentru cele 440 miliarde de euro, 14 ţări din Zona euro aduc garanţii, din nou nerezervate din bugetele naţionale, de 726 miliarde de euro, în scădere de la 780 miliarde de euro, după ce Grecia, Irlanda şi Portugalia au fost tăiate de pe listă.
Sumele sunt, fără îndoială, colosale. Asta este ideea Fondului, că ţările nu se împrumută între ele, ci apelează la piaţa de obligaţiuni şi la investitorii privaţi sau instituţionali din afara Europei, şi că sumele sunt atât de mari, încât niciun investitor în Zona euro nu are a se teme că nu-şi va recupera banii.
Dacă ne raportăm la datoriile şi necesarul de finanţare ale Spaniei şi Italiei, atunci sumele nu mai pot fi considerate atât de substanţiale, de aici şi ideea de a creşte pe hârtie capacitatea de interventie.
Dar aceasta nu este singura bubă. Victimele pieţelor de datorie din ultima vreme, Italia şi Spania, sunt responsabile cu o treime din garanţiile totale, mai exact 32%. În bani, asta înseamnă 231,8 miliarde de euro, 139,26 miliarde euro Italia şi 92,5 miliarde Spania. Germania pune 211 miliarde de euro.
Cele două ţări, care sunt foarte aproape de a fi scoase din piaţă şi plătesc dobânzi record, ţinute cât de cât în frâu de BCE, sunt în situaţia să-şi garanteze o treime dintr-un eventual bailout, lucru ce nu prea are cum să dea încredere.
Dacă cele două ţări au nevoie de bailout şi cele 32 de procente din garanţii se reîmpart, povara de pe umerii Germaniei şi Franţei ar fi imensă.
