Evaluarea oficialului CE nu stabileşte noi ţinte bugetare pentru acest an sau pentru anul viitor, ci reprezintă, în schimb, un acord bazat pe reformele structurale propuse de Madrid ca parte a proiectului de buget prezentat în septembrie.
„Nu suntem atât de mult concentraţi pe ţinte nominale, chiar dacă deseori ele ajung mai uşor subiecte de ştiri deoarece sunt procentaje exacte. În opinia mea, este deopotrivă calea cea bună de urmat din punct de vedere economic, cât şi calea corectă de a aplica (regulile UE)”, a spus Rehn.
Decizia, aprobată miercuri de Comisia Europeană, a survenit în aceeaşi zi în care mai multe demonstraţii antiausteritate organizate de sindicate au avut loc în capitalele câtorva ţări cu probleme din zona euro, în special Spania şi Portugalia, unde au fost închise şcoli, transportul public a fost oprit, iar traficul aerian a fost perturbat.
Rehn a atras atenţia că decizia nu trebuie considerată o schimbare de politică la nivelul zonei euro, precizând că Bruxellesul trebuie ‘să analizeze fiecare ţară de la caz la caz’. El a adăugat că Spania mai are de făcut multe lucruri în 2014, când Madridul ar trebui să-şi reducă deficitul public, care s-a situat la 11% din PIB la sfârşitul anului trecut, sub pragul de 3% acceptat în UE.
Decizia transmite însă un semnal puternic potrivit căruia Comisia Europeană se îndreaptă spre poziţia Fondului Monetar Internaţional privind criza, care include o mai mare flexibilitate pentru ţările cu probleme precum Grecia, unde ţintele fixe de deficit au determinat reduceri bugetare drastice chiar şi în timpul unei recesiune profunde, comentează Financial Times.
Evaluarea Comisiei trebuie aprobată de statele membre ale zonei euro, inclusiv de Germania, ai cărei oficiali au insistat frecvent asupra menţinerii ferme a ţintelor de deficit. Însă, conform reglementărilor UE adoptate ca parte a răspunsului la criză al Bruxellesului, Olli Rehn are puterea de a stabili calendare economice care sunt dificil de respins de guvernele naţionale.
Dacă va fi aprobată, schimbarea eliberează o povară majoră de pe umerii premierului spaniol Mariano Rajoy în încercarea de a obţine asistenţă economică de la UE şi Banca Centrală Europeană. Rajoy a afirmat în repetate rânduri că nu va dori un ajutor – aşteptat a se derula printr-un program UE-BCE de achiziţii de obligaţiuni cu scopul de a reduce costurile de împrumut ale Madridului – dacă acesta presupune măsuri suplimentate de austeritate.
Spania trebuia să-şi reducă deficitul la 6,3% din PIB în acest an şi la 4,5% anul viitor. În ciuda insistenţelor din această săptămână ale ministrului spaniol de finanţe Luis de Guindos că acest ţinte vor fi îndeplinite, previziunile UE anticipează un deficit de 8% în acest an şi de 6% în 2013.
