”Complexul Energetic Oltenia are o grămadă de active care nu sunt core-business (afacerea de bază, n.r.). Au cimitire, biserici, şcoli, clădiri, drumuri naţionale. Le păstrează în patrimoniu, plătesc taxe, au obligaţia de a le întreţine”, a spus Popescu, în urma conferinţei de lansare a raportului Consiliului Concurenţei.
Producătorul de energie nu încasează niciun ban din aceste activităţi, care au fost generate de exproprierile pentru diverse perimetre.
„În momentul în care un sat se strămută dintr-o parte în alta, complexul energetic îşi asumă toate costurile legate de aceste strămutări”, a spus Popescu.
Astfel de activităţi încarcă costul energiei produse, în condiţiile în care Complexul Energetic Oltenia, o companie de stat nerestructurată şi ineficientă, are printre cele mai mari costuri de producere a energiei din România.
”Sunt nişte bani care nu au legătură cu domeniul lor de activitate, dar care pun presiune pe ceea ce produc ei, în costul megawatt-ului aceste costuri se reflectă. Au multe alte costuri care nu ar trebui să fie acolo”, a mai spus Popescu.
Potrivit oficialilor din energie, în extracţia de cărbune, la Complexul Energetic Hunedoara costul cu resursa umană este de 85% din costurile totale, cu toate sporurile, iar la Complexul Oltenia nivelul este de 55%.
”Cu astfel de costuri nu vor supravieţui niciodată. Sigur, fiecare companie se bazează doar pe o singură sursă de producţie, model unic în Europa. Sigur, asta se întâmpla în anul 2000, dar acum este 2016, companiile au avut bani de investiţii, nu le-a oprit nimeni să facă investiţii”, a precizat secretarul de stat.
Complexul Energetic Oltenia deţine şi ”trei centrale pe firul apei şi plăteşte de trei ori aceeaşi apă, acest lucru se vede în preţul MWh produs”, a mai spus Popescu.
