“Concediul medical presupune suspendarea automată a contractului de muncă. În perioada în care un angajat se află în concediu medical, potrivit legii, acesta nu poate fi concediat”, explică Magda Volonciu, avocat specializat în dreptul muncii.
În acelaşi timp, spune Volonciu, concediul medical poate suspenda perioada de preaviz şi o poate prelungi la nesfârşit, în acest interval angajatul nu poate fi demis.
Aşadar, angajatul care îşi ia un concediu medical, chiar dacă este unul fictiv, nu poate fi dat afară. “În plus, concediul medical este foarte greu de contestat şi, în majoritatea cazurilor, angajatul are câştig de cauză”, adaugă Magda Volonciu. Un angajat poate beneficia, de regulă, de 90 de zile de concediu medical pe an, dar poate beneficia de dublul acestei perioade dacă o poate dovedi medical. În cea mai mare parte a perioadei de concediu medical, angajatul este plătit de stat, angajatorul fiind obligat să plătească doar un anumit număr de zile, în funcţie de numărul de angajaţi.
Potrivit Magdei Volonciu, concediul medical este privit cu scepticism de angajatori, mai ales că absenteismul pe motive medicale a avut întotdeauna o pondere mare pe piaţa muncii din România.
Primii la creşterea absenteismului pe motive medicale
Şi anul trecut, angajatorii din România se clasau pe primul loc în Europa după creşterea absenteismului pe motive medicale, potrivit raportului Health&Benefit realizat de firma de consultanţă în resurse umane Mercer. În 2008, peste 40% dintre companiile de pe piaţa locală au raportat o creştere semnificativă a cererilor de zile libere pe motive medicale. În ceea ce priveşte numărul de zile de concediu medical obţinute pe parcursul anului trecut, angajaţii români s-au clasat pe poziţia a patra, după angajaţii din Bulgaria, Portugalia şi Norvegia.
Angajaţii europeni care au avut cele mai puţine zile de concediu medical au fost cei din Marea Britanie şi Turcia. La nivel european, numărul mediu de absenţe pe criterii medicale a fost de 7,4 zile pe an. În 2008, numărul mare de zile de concediu medical avea ca principală cauză supraîncărcarea şi suprasolicitarea angajaţilor la locul de muncă, spun specialiştii în resurse umane. Potrivit Ioanei Tot, senior consultant ConsulTeam România, partener local Mercer, numărul zilelor de concediu de odihnă este mult mai mic pe piaţa locală comparativ cu cel din alte ţări din Europa. Marea majoritate a angajaţilor beneficiază de 20-21 de zile de concediu de odihnă anual şi foarte mulţi dintre aceştia lucrează, de cele mai multe ori, peste program sau în weekend.
“Din păcate, în urma interacţiunii cu candidaţii în cadrul proceselor de recrutare, am aflat că aceste ore suplimentare rareori sunt compensate conform legii: fie remunerate dublu, fie compensate cu zile libere. Astfel, din cauza faptului că este un volum mare de muncă şi puţin timp pentru recuperare, singura variantă care le-a rămas angajaţilor a fost să apeleze la concediul medical. Aceste cereri de concediu medical în vederea recuperării se adaugă cererilor pentru concediul medical în vederea tratamentului afecţiunilor”, precizează Ioana Tot.
Creşteri mari ale absenteismului pe motive medicale au raportat, anul trecut, şi angajatorii din Polonia (33%) şi Franţa (31%).
Aproape 60% dintre companiile participante la studiu au afirmat că angajaţii au absentat, în medie, cinci sau mai puţine zile pe an, 15% au raportat o medie de zece sau mai multe zile pe an, procentaj în creştere cu 3% faţă de anul 2006.
Aproximativ 20% dintre companii au declarat că media numărului de zile de concediu medical per angajat a crescut comparativ cu anul 2005, 12% au spus că a scăzut şi 68%, că a rămas neschimbată.
Potrivit raportului Mercer pe 2008, doar 46% dintre firme au declarat că pot identifica motivele absenţei angajaţilor, 33% au spus că deţin date cu privire la costurile implicate de absenţa unui angajat, în timp ce 21% au recunoscut că nu pot identifica nivelul, cauzele sau costurile generate de absenţa unui angajat. Peste 70% din timpul de lucru total se pierde din cauza absenţelor scurte, frecvente (mai puţin de opt zile), iar 27%, din cauza absenteismului pe termen lung. Motivele cele mai des invocate de către angajaţi sunt afecţiunile sistemului locomotor (fracturi, entorse etc.), stresul, bolile psihice şi cancerul.
