Conferinţa se petrece în prezenţa preşedinţiei daneze a UE, a reprezentanţilor parlamentelor naţionale şi a deputaţilor europeni implicaţi în negocierea bugetului Uniunii.
125 de mii de miliarde de euro pare a fi o sumă imensă, dar ea este alocată pentru şapte ani şi va trebui să răspundă nevoilor de finanţare a proiectelor în 27 de state membre.
Bugetul nici nu a fost încă adoptat şi iată că în plină perioadă de austeritate, Olanda a cerut să fie cheltuite 100 de miliarde în minus.
Marii contribuitori la bugetul comunitar (Germania, Finlanda, Franţa, Marea Britanie) cer şi ei mai multă reticenţă în cheltuieli şi o plafonare a contribuţiei lor.
Ţările est-europene vor dimpotrivă, ca banii să curgă ca şi până acum şi asta datorită nevoilor de finanţare a multiplelor proiecte de modernizare.
Aşa cum doreau Marea Britanie şi Germania, Comisia Europeană a propus anul trecut o îngheţare a contribuţiilor naţionale la bugetul comunitar la 1,5% din Venitul lor Naţional Brut. Aceasta ar trebui compensată cu crearea a două taxe europene.
Unele economii, fie şi minore, ar trebui făcute în anumite sectoare, în favoarea altora. Agricultura şi regiunile sărace sunt domeniile care pierd mici finanţări, în favoarea cercetării, inovaţiei şi a educaţiei. Ţările mai puţin prospere nu sunt de acord cu aceasta.
Şi dacă cearta privind bugetul este de fapt o tradiţie europeană mai mult sau mai puţin asumată, aceasta care se pregăteşte acum şi care se va termina la finele anului viitor, ar putea fi cea mai aprinsă din istoria UE.
