Chiar dacă, după primele şase luni, principalele criterii de performanţă din acordul cu Fondul – veniturile sau deficitul bugetar – par să fi fost respectate, provocarea cea mai mare rămâne încadrarea în ţinte pentru următorul semestru, cu atât mai dificil de realizat cu cât analiştii vorbesc tot mai des despre un declin mai abrupt al economiei în trimestrele al treilea şi al patrulea. Asta în condiţiile în care scăderea veniturilor va obliga Guvernul la o reducere drastică a cheltuielilor, în ciuda faptului că FMI-ul este dispus să agreeze o estimare mai pesimistă decât cea iniţială, în ceea ce priveşte evoluţia economiei româneşti.
Cu un deficit bugetar de 2,7% din PIB la şase luni, venituri cu peste 5% mai mici decât în prima jumătate a anului trecut şi un nivel al încasărilor din TVA cu 15% sub pragul atins în prima jumătate a anului trecut, România a închis execuţia bugetară la semestru cu cheltuieli mai mari cu 5,6%, iar cheltuielile cu personalul au fost cu 12% mai ridicate, ca urmare a majorărilor salariale din ultima parte a anului 2008. Pentru perioada imediat următoare, principala provocare a statului va fi reducerea costurilor cu personalul. Deşi aprobă reducerea cheltuielilor de personal, membrii coaliţiei nu cad de acord asupra metodei. Dacă PSD-ul susţine ideea reducerii salariilor cu 20%, preşedintele Traian Băsescu a fost categoric şi a recomandat reducerea cu 20% a posturilor în sistemul bugetar. Cea mai eficientă – deşi dureroasă – măsură este reducerea cu 20% a personalului bugetar, în opinia economistului Bogdan Baltazar. “În afara economiei evidente la buget, chiar dacă ar creşte costurile cu şomajul, prin această măsură s-ar reduce din verigile birocratice care întârzie procesele. Mai mult, sursele de corupţie s-ar diminua, de asemenea”, este de părere Baltazar.
Fostul ministrul de Finanţe Daniel Dăianu susţine că modalitatea de reducere a cheltuielilor cu personalul în sectorul bugetar este strict la latitudinea Guvernului. “Putem reduce cheltuielile cu salariile, însă trebuie să nu le micşorăm pe cele aferente cofinanţării proiectelor din fonduri UE”, a spus Dăianu. Încasările la bugetul general consolidat au scăzut cu 5,1% în primul semestru comparativ cu perioada similară din 2008, de la 81,39 miliarde de lei la 77,27 miliarde de lei, în timp ce cheltuielile au urcat cu 5,6%, de la 86,79 miliarde de lei la 91,65 miliarde de lei, potrivit datelor transmise de Ministerul Finanţelor.
Guvernul nu s-a încadrat în ţinta agreată cu FMI în ceea ce priveşte cheltuielile, în prima jumătate a anului. Dacă în acordul cu Fondul ţinta indicativă privind cheltuielile primare ale bugetului general consolidat, excluzând cheltuielile cu dobânzile, este de 87,50 miliarde de lei (20,35 miliarde de euro), execuţia bugetară arată că, după primul semestru, cheltuielile statului, inclusiv dobânzile, au fost de 91,7 miliarde de euro (21,32 miliarde de euro). Dacă nu se iau în calcul sumele plătite pentru acoperirea dobânzilor la împrumuturile statului, România s-a încadrat în ţintă. De altfel, aceste sume au avut cea mai mare creştere în cheltuieli, de 55% (trei miliarde de lei). Printre cele mai afectate capitole în execuţia bugetară în primul semestru au fost cheltuielile de capital, care au scăzut faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut cu 16,3%, la 7,97 miliarde de lei. Totodată, potrivit datelor MFP, cheltuielile pentru investiţii, care includ cheltuielile de capital, precum şi alte transferuri pentru investiţii, au fost pe primele şase luni de 13 mld. lei, reprezentând 34% din estimările anuale (37,9 mld. lei), respectiv 2,4% din PIB.
Problemele Guvernului la încasări s-au acutizat în ceea ce priveşte una dintre principalele surse de venit, respectiv veniturile din TVA. În prima jumătate a anului, încasările de pe urma taxei pe valoarea adăugată au scăzut cu aproximativ 15%, până la 3,16 miliarde de lei. Scăderea încasărilor din TVA indică, fără dubiu, o scădere a consumului şi o continuare a acestei tendinţe, în scenariul unor viitoare concedieri. Economistul Bogdan Baltazar consideră că o modalitate de încurajare a consumului este revigorarea investiţiilor publice, care ar genera încasări mai mari din contribuţii sociale şi putere de cumpărare. ”Guvernul s-a încadrat în ţinta de deficit impusă de FMI la şase luni, tocmai pentru că ponderea investiţiilor realizate este mai mică la şase luni, respectiv de aproximativ 34% din totalul alocat. Este posibil ca sumele să fie alocate de acum înainte”, a explicat Baltazar. Daniel Dăianu, fost ministru de Finanţe, a declarat că finanţarea proiectelor de infrastructură este ”singurul piston activ pe care Guvernul îl poate folosi pentru încurajarea cosumului”.
După modelul Ungariei, în prezent, sunt discuţii care vorbesc despre o posibilă majorare de TVA, ca alternativă la eliminarea impozitului minim. Premierul Emil Boc nu a negat posibilitatea adoptării unei astfel de măsuri, dar a precizat că nu este luată în calcul ”deocamdată”.
“O creştere a TVA-ului ar fi o eroare.
S-ar putea produce un şoc inflaţionist. Ne putem uita la exemplul Cehiei, care a operat o modificare bruscă a TVA-ului, iar un an întreg inflaţia a fost în creştere, o creştere mai mare chiar decât inflaţia din România”, a declarat Lucian Anghel, economist-şef al Băncii Comerciale Române (BCR). ”Practic, impactul ar fi de creştere a preţurilor, scăderi ale vânzărilor, o amânare a reducerii dobânzilor şi o inflaţie peste ţinta băncii centrale din acest an”, explică Lucian Anghel.
Totuşi, în opinia unor analişti, majorarea taxelor este inevitabilă. “Cred că, spre finele anului, după alegeri, ne putem aştepta la o creştere a TVA-ului, poate şi a altor impozite. Pentru mediul de afaceri, o creştere a TVA-ului e preferabilă unei creşteri a impozitului pe profit. În plus, e mai eficientă o creştere a TVA-ului, pentru că veniturile sunt substanţiale şi sunt colectate imediat”, a declarat analistul Aurelian Dochia.
Obiectivele programului FMI
- Reducerea dezechilibrelor fiscale, pentru a readuce deficitul bugetar sub 3% din PIB până în 2011
- Menţinerea unei capitalizări adecvate a băncilor şi lichidităţii pe pieţele financiare interne
- Aducerea şi menţinerea inflaţiei în intervalul ţintit de BNR până la finele lui 2009
- Asigurarea unei finanţări externe adecvate şi creşterea încrederii
