Legea naţionalizării YPF trebuie semnată şi de preşedintele Argentinei, Cristina Fernandez, pentru a deveni lege. Senatul a aprobat planul săptămâna trecută, cu o majoritate similară Camerei Deputaţilor.
Fernandez, care a întărit controlul statului asupra economiei, a prezentat planul de preluare a participaţiei majoritare la YPF de la Repsol la numai şase luni de la recâştigarea alegerilor.
Decizia naţionalizării a atras represalii rapide din partea Spaniei, care a blocat importurile de biodisel din Argentina. Totodată, Wall Street avertizează că Argentina riscă să sperie investiţiile necesare pentru a promova creşterea economică, în contextul crizei datoriilor din Europa şi cererii mai reduse din partea partenerului comercial cheie Brazilia.
Sectorul de afaceri a fost alarmat deja de alte decizii ale preşedintelui Fernandez, precum preluarea controlului sistemului de pensii private în 2008 şi, mai recent, a impunerii unor sisteme de control asupra cursului de schimb care au afectat încrederea.
Fernandez justifică renaţionalizarea YPF, compania a fost privatizată în anii ’90 după ce a fost controlată mai multe decenii de stat, pe motivul că nu a crescut producţia suficient pentru a face faţă cererii locale.
Repsol neagă că a făcut investiţii prea mici, dar mesajul guvernului a găsit susţinere în rândul argentinienilor, majoritatea sceptici în privinţa companiilor străine.
Atenţia se mută acum asupra compensaţiei pe care Argentina o va plăti Repsol pentru controlul YPF. Oficialii argentinieni afirmă că va fi mult mai mică decât suma de 9,3 miliarde de dolari cerută de grupul spaniol.
Inspirat de decizia Argentinei în privinţa YPF, preşedintele Boliviei, Evo Morales, a naţionalizat înaceastă săptămână divizia locală a companiei spaniole Red Electrica Espanola.
