Constantin Bucur, Mircea Toma şi fiica acestuia din urmă, Sorana, au sesizat Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) de la Strasbourg în 11 noiembrie 2002, fiind reprezentaţi de Monica Macovei şi Dan Mihai, se arată în prezentarea deciziei CEDO de marţi.
Fostul căpitan din Serviciul Român de Informaţii (SRI) a reclamat încălcarea dreptului său la liberă exprimare, prin condamnarea sa (la doi ani de închisoare cu suspendare în 20 octombrie 1998 – n.r.) pentru divulgarea unor informaţii clasate „strict secret”, arată CEDO. Totodată, Bucur a reclamat încălcarea dreptului la un proces echitabil în cazul său.
Constantin Bucur a fost judecat pentru încălcarea Legii privind siguranţa naţională după ce, în conferinţa de presă a PRM din 13 mai 1996, el a făcut publice înregistrări de convorbiri telefonice ale unor personalităţi politice şi din media efectuate de SRI, semnalând că a constatat o serie de nereguli în activitatea Serviciului.
Ceilalţi doi reclamanţi, Mircea Toma, care făcea parte din echipa de redacţie a publicaţiei A. C. (Academia Caţavencu – n.r.), şi fiica sa, Sorana Toma, au invocat încălcarea dreptului la viaţa privată şi de famile prin interceptarea ilegală a convorbirilor lor telefonice şi păstrarea înregistrărilor de către SRI. Una dintre casetele cu înregistrări ale convorbirilor telefonice interceptate de SRI date publicităţii de Bucur conţinea o discuţie dintre soţia şi fiica lui Mircea Toma, mai arată CEDO.
Cei trei reclamanţi s-au plâns şi de încălcarea dreptului la un remediu efectiv în urma acţiunilor lor în instanţele din România.
CEDO a constatat că în cazul lui Bucur au fost încălcate articolele 10 – libertatea de exprimare – şi 6 – dreptul la un proces echitabil – din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, dispunând ca acestuia să îi fie plătită suma de 20.000 de euro, cu titlul de prejudiciu moral.
În ceea ce-i priveşte pe Mircea şi Sorana Toma, CEDO a hotărât că au fost încălcate articolele 8 – dreptul la respectarea vieţii private şi de familie – şi 13 – dreptul la un recurs efectiv – din Convenţie, dispunând ca fiecare dintre cei doi reclamanţi să fie despăgubit cu câte 7.800 de euro.
Statul român mai trebuie să plătească 7.955 de euro celor trei reclamanţi, drept cheltuieli de judecată.
Banii pe care statul român ii va plăti reclamanţilor ar trebui recuparaţi de la cei care conduceau la acea vreme SRI, de la procurorii şi judecătorii militari care l-au anchetat, respectiv condamnat pe Constantin Bucur, spune Monica Macovei, într-o declaraţie de presă.