Întrebat, sâmbătă, la finalul Conferinţei de Alegeri Judeţene a PC Cluj, cum comentează afirmaţiile fermierilor potrivit cărora scandalurile legate de alimentele din România ar avea drept cauză interesele economice ale unor multinaţionale, Daniel Constantin a răspuns că aceasta „este o ipoteză”.
„După ce toate lucrurile vor fi aşezate şi liniştite, atunci ne uităm care sunt interesele, de unde vin acestea. Sunt foarte multe ipoteze şi cred că foarte repede vor ieşi la suprafaţă. Este una dintre ipoteze ceea ce au spus fermierii, alta este legată şi de ceea ce se întâmplă, până la urmă, în zona de evaziune fiscală, nu numai pe legume-fructe, pe carne, pe foarte multe zone pe care probabil că anumite interese au fost deranjate în această perioadă de cei din ANSVSA, de Ministerul Agriculturii şi probabil de aici au ieşit toate aceste lucruri. Până nu avem probe, eu nu vreau să arunc niciun fel de ipoteză, vreau să aşteptăm puţin ca lucrurile să se liniştească după care vom face toate precizările, cu probe”, a spus ministrul Agriculturii.
Preşedintele Federaţiei Naţionale a Crescătorilor de Bovine din România, Claudiu Frânc, declara, vineri, că „isteria” privind aflatoxina a fost „artificial creată” de multinaţionale din România „prin încălcarea teritoriului lor de interese economice”.
„Am încercat să finalizăm nebunia şi isteria cauzate de aşa-zisă problemă a aflatoxinei din România. Toată această isterie este artificial creată de către nişte multinaţionale din România prin încălcarea teritoriului lor de interese economice. Înainte cu trei săptămâni de izbucnirea scandalului, s-a discutat de problema laptelui cu aflatoxină în Serbia, în care se face referire de către o persoană că sunt informaţii că şi în România ar fi probleme cu lapte contaminat cu aflatoxină. În Serbia funcţionează două multinaţionale procesatoare de lapte care sunt şi în România”, declara, vineri, la Cluj-Napoca, într-o conferinţă de presă, Claudiu Frânc.
Preşedintele Federaţiei Naţionale a Crescătorilor de Bovine din România spunea că pericolul contaminării laptelui cu aflatoxină a fost insuficient explicat de autorităţi, în condiţiile în care şi dacă ar fi fost înregistrată o prezenţă a aflatoxinei de zece ori peste limitele admise de normele UE „ar fi fost nevoie ca o persoană să consume zeci de litri de lapte pe zi, timp de 200 de zile, ca să aibă probleme”.
Claudiu Frânc preciza că, în urma scandalului, procesatorii de lapte au solicitat reducerea preţului laptelui cu 30 la sută, ceea ce nu este de acceptat.
ANSVSA a făcut publice, joi, rezultatele anchetei pentru determinarea conţinutului de aflatoxină M1 din lapte şi a arătat că, din cele 1.335 de probe recoltate, 67, reprezentând 5 la sută, au fost pozitive.
Din cele 67 de probe de lapte în care s-a găsit aflatoxină peste limita europeană admisă (0,05 la sută), 34 au provenit din ferme, cinci – de la centre de colectare, opt – de la automate de vânzare, iar 20 – din unităţi de procesare.
În cadrul anchetei, au fost verificate 785 de ferme, probe pozitive fiind la 4,3 la sută dintre acestea, 177 de centre de colectare, 134 de automate pentru vânzare şi 239 de unităţi de procesare.
Cu acelaşi prilej, 47 de automate pentru vânzarea directă a laptelui crud au fost închise temporar, echivalentul a 14 la sută din numărul total de automate din România, 193 de tone de lapte crud au fost oprite de la procesare/vânzare, ceea ce reprezintă 0,03 la sută din producţia lunară a României, iar 104 tone de produse lactate au fost reţinute în depozitele unităţilor de procesare şi distruse, respectiv 1,66 la sută din producţia lunară a României.
Probele au fost recoltate timp de o săptămână, începând din 7 martie, anlizele derulându-se ulterior.
Ancheta a început după ce, în 4 martie, au fost depistate niveluri ridicate de aflatoxină în produsul crud la o fermă.
