“Pentru prima dată am fost optimist şi am sperat că anul acesta piaţa îşi va inversa tendinţa în ceea ce priveşte profitabilitatea. Mă gândeam că acţionarii companiilor vor cere profit în 2009 şi nu vor mai fi dispuşi să scoată bani din buzunar pentru acoperirea pierderilor. Dar nu s-a întâmplat şi iată că vin în continuare bani de la acţionari”, spune şeful Allianz-Ţiriac, Cristian Constantinescu. Doar în primele opt luni din acest an, acţionarii străini ai companiilor din piaţa locală de asigurări au realizat infuzii de capital de aproximativ 350 milioane de euro.
Lupta pentru cota de piaţă poate induce dezechilibre, este avertismentul pe care Constantinescu îl repetă aproape obsesiv. Şi pe care ceilalţi şefi de companii îl preiau, la nivel declarativ. Şi doar atât. Allianz-Ţiriac este una dintre puţinele companii din piaţa de asigurări care reuşeşte să obţină “o bucăţică de profit”.
“Dar bucăţica asta de profit se obţine extrem de greu, pentru că ne învârtim într-o piaţă dispusă să piardă, în care concurenţii noştri nu au probleme, cel puţin aparent, cu nivelul pierderilor. Prin urmare, unii asigurători merg pe cotaţii aberante. Problema este că noi intrăm în competiţie cu ei”, subliniază Cristian Constantinescu.
Cotaţiile aberante se traduc prin subtarifare, adică prin preţuri ale contractelor de asigurare care nu acoperă riscurile asumate de companii. Şeful Allianz spune că brokerii contribuie şi ei, vrând-nevrând, la creşterea portofoliilor de clienţi ai acestor companii.
“Brokerii îşi fac meseria, trebuie să atragă cât mai mulţi clienţi şi trebuie să le ofere cele mai bune servicii. Iar “serviciul” principal pe care îl apreciază clientul este preţul. Astfel, pentru a nu-şi pierde clienţii, mulţi brokeri îşi duc clienţii – chiar în cunoştinţă de cauză – la societăţi în care ei înşişi nu au încredere şi care nu ar trebui să se afle pe ceea ce se cheamă security list pentru un broker serios”, subliniază Constantinescu.
Potrivit acestuia, astfel de strategii amplifică într-un mod negativ concurenţa. “Şi concurenţa asta, căreia eu i-am spus mult timp că este naivă, ar putea fi acum catalogată ca stupidă. Deja nu ar trebui să mai fim naivi pe o piaţă care, cel puţin de zece ani, funcţionează în condiţii perfect similare cu orice altă piaţă financiară”, consideră şeful Allianz-Ţiriac.
De la înfiinţarea companiei, din 1994, şi până în prezent, Constantinescu spune că nu a avut perioade “relaxate”. “Problemele cresc proporţional cu gradul de dezvoltare al unei companii. În bună măsură, problemele sunt generate de mediul în care ne mişcăm. Şi este foarte dificil, atâta timp cât avem o politică foarte clară de la acţionarul principal, care este una de creştere profitabilă”, explică şeful Allianz-Ţiriac. Subsidiara grupului german, aflată de şapte ani pe poziţia de lider al industriei locale de asigurări, a reuşit, într-o anumită perioadă, să obţină un profit normal. Constantinescu subliniază cuvântul “normal”, pentru că, de regulă, în piaţa de asigurări din România, “nu discutăm de profit normal”.
“Un profit normal ar trebui să reprezinte minimum 4-5% din vânzări. Noi am obţinut, mai mulţi ani la rând, undeva pe la 2,5%. Probabil că anul acesta vom fi sub acest procent. Singura consolare este că, pe o piaţă cu pierderi masive, noi vom avea în continuare o bucăţică de profit”, arată Cristian Constantinescu.
Anul trecut, câştigul anunţat de Allianz-Ţiriac a fost de nouă milioane de euro, în timp ce în 2009, se aşteaptă un profit undeva spre jumătate faţă de cel înregistrat în 2008.
În ceea ce priveşte subscrierile, Constantinescu priveşte cu scepticism cifrele anunţate de companii la finele lunii septembrie, pentru că în fiecare an au apărut diferenţe între cifrele preliminare şi cele auditate. “Anul trecut a apărut o diferenţă enormă, care a venit doar de la una dintre companii. În plus, anul acesta vorbim şi despre prime anulate. Să spunem că Bombonica SRL a încheiat o poliţă pentru care ar fi trebuit să plătească o primă anuală de 100 de lei. Şi plăteşte prima rată, de 25 de lei, dar rămâne fără bani pentru restul primelor. Dacă asigurătorul nu înregistrează corecţia de 75 de lei în momentul rezilierii, va raporta o cifră umflată. Şi astfel putem spune că piaţa de asigurări este pe creştere”, explică şeful Allianz-Ţiriac.
Profit tehnic şi rata daunei pe asigurări auto
Profitul tehnic al liniei de asigurări auto, rezultat strict din activitatea de asigurare, este, pentru majoritatea companiilor, fie pe zero, fie pe minus.
Pe segmentul RCA, industria de asigurări din România marchează o medie a ratei combinate – adică despăgubiri datorate plus toate cheltuielile de administrare, operaţionale etc. – de 140-150%. “Cu alte cuvinte, cei 40-50% înseamnă pierdere. La un volum de subscrieri de aproximativ 500 de milioane, acest lucru înseamnă o pierdere de 200-250 milioane de euro doar pe RCA”, arată Constantinescu. Astfel, principala problemă pe această linie de business este aceea că, primele de asigurare, pe total piaţă, sunt mai mici decât daunele. Cu alte cuvinte, piaţa RCA nu poate vorbi despre profit, nici măcar despre un volum al veniturilor egal cu acela al cheltuielilor.
Cota de piaţă vs creştere profitabilă
Allianz-Ţiriac se află în competiţie directă cu Vienna Insurance Group şi francezii de la Groupama. Austriecii controlează, în România, cinci companii. Cumulat, cota de piaţă a acestora se apropie de 30%, adică dublu faţă de Allianz-Ţiriac. Groupama a cumpărat trei companii pe piaţa locală, care, la finele primului semestru, controlau peste 9% din industrie.
“În momentul acesta aş putea lansa idei stupide, cum ar fi să cumpărăm compania X, astfel încât să depăşim competitorii direcţi. Există însă o mare diferenţă, uitată de toată lumea. Cât au plătit grupurile străine care au intrat în România pentru cota de piaţă pe care o deţin şi cât au investit acţionarii Allianz-Ţiriac pentru cota de piaţă a companiei? Aici este diferenţa”, spune Constantinescu.
Acesta spune că preferă să piardă 20 milioane de euro pentru a câştiga 5% cotă de piaţă, decât să cumpere cu 100 milioane de euro acelaşi procent, pentru că, în industria locală procedurile de due-dilligence nu identifică întotdeauna “toate surprizele”.
Constantinescu spune că RCA este o miză extrem de tentantă pentru obţinerea de creştere a afacerilor pe termen scurt. El spune că, în urmă cu doi ani, a avut discuţii cu reprezentanţii principalilor acţionari pentru demararea unui program agresiv de creştere a cotei de piaţă, bazat în principal pe asumarea unei pierderi tehnice bugetate pentru segmentul RCA. Astăzi se felicită că Allianz nu a făcut acel pas.
“Anticipam, în acel moment, că piaţa nu are de ales decât să intre într-o anumită normalitate sub aspectul tarifelor RCA practicate de asigurători. Ar fi fost greşit, pentru că acest lucru nu s-a întâmplat nici până în zilele noastre. Nici acum nu ştiu când vom ajunge să intrăm în normalitate”, arată Cristian Constantinescu.
Retragere
> Cristian Constantinescu se va retrage din funcţia de director general al Allianz-Ţiriac, începând cu data de 1 mai 2010. Până în iunie 2011, va fi consilierul succesorului său. Va rămâne membru în Consiliul de Administraţie al companiei. Deţine 2,8% din capitalul Allianz-Ţiriac. Nu ştie cât valorează pachetul pe care îl controlează. “Mă voi lămuri exact cât face deţinerea mea în momentul în care mă voi hotărî să vând. Dar nu este cazul încă”.
