„Nivelul contrabandei cu produse din tutun este relativ constant, atingând 13,4% din totalul consumului de pe piaţa românească. În toate regiunile afectate puternic de acest fenomen, cifrele nu s-au schimbat: 31% în regiunea de vest, 22,2% în nord-est şi 20,8% în nord-vestul ţării. Ceea ce se poate constata este o creştere îngrijorătoare pentru Bucureşti, cu 5,8 puncte procentuale în martie 2012 faţă de ianuarie, până la cota de 13,5%. În schimb, în regiunea sud-vest contrabanda a scăzut faţă de ianuarie cu 5,1 puncte procentuale, până la nivelul de 8%”, a declarat într-un comunicat Marian Marcu, directorul Novel Research.
În ceea ce priveşte ponderea surselor de provenienţă a ţigaretelor de contrabandă, potrivit timbrelor fiscale aplicate pe pachete, aceasta plasează Ucraina pe primul loc, cu 27%, urmată de Moldova, cu 26,2%, Serbia cu 20,8% şi reţeaua duty-free, cu 18,7%.
„Contrabanda a scăzut în doi ani de la peste 36% la circa 13%, diminuare care se datorează abordării strategice a fenomenului, eforturilor concertate ale autorităţilor, îmbunătăţirii şi simplificarii cadrului legislativ, precum şi colaborării strânse dintre instituţiile statului şi industria tutunului. În martie se remarcă faptul că, pentru prima data din 2010 încoace, ponderea contrabandei cu ţigarete cu timbru moldovenesc nu mai este pe locul întâi, înregistrîndu-se o diminuare semnificativă a traficului cu branduri moldoveneşti locale”, a declarat Gilda Lazar, director Corporate Affairs & Communications al JTI România şi Moldova.
Adrian Popa, director Corporate & Regulatory Affairs la BAT România spune că în luna martie a acestui an contrabanda a scăzut faţă de luna similară a anului trecut, când piaţa neagră se situa la 14,7%.
„Suntem de părere că scăderea ar fi trebuit să fie mai accentuată, date fiind priorităţile enuntaţe de către noul guvern în direcţia combaterii evaziunii fiscale şi a comerţului ilicit. În acest moment, 13,4% înseamnă pierderi la bugetul de stat din taxe neîncasate de circa 400 de milioane euro. Ne îngrijorează apariţia aşa-numitelor illicit whites- ţigarete ieftine cu filtru – în spaţiul european, cu poarta de intrare prin porturile greceşti şi tranzitând mai departe Bulgaria şi România, pentru a ajunge în Spania sau în Marea Britanie”, a afirmat Popa.
Pentru ca piaţa neagră să scadă în continuare, este nevoie în plan local de menţinerea stabilităţii şi predictibilităţii fiscale şi de îmbunătăţirea şi armonizarea cadrului legislativ, alături de intensificarea colaborării dintre autorităţile statului, crede Sorana Mantho, director Corporate Affairs la Philip Morris România şi Bulgaria.
Ea a adăugat că iniţiativele legislative care să sprijine eforturile de îmbunătăţire a activităţii autorităţilor implicate în lupta împotriva contrabandei ar putea fi mult mai eficiente decât iniţiative precum creşterea contribuţiei la fondul de sănătate prin aşa-numita „taxă pe viciu”, inclusă în decembrie 2011 în proiectul de lege a sănătăţii.
Producătorii de ţigări spun că pentru reducerea comerţului ilicit este nevoie în continuare de îmbunătăţirea cadrului legislativ care să reglementeze contrabanda şi evaziunea fiscală.
Totodată, este nevoie de clarificarea situaţiei la frontiera internă cu Ungaria şi Bulgaria, unde nu mai există puncte de control vamal, precum şi instituirea unor mecanisme clare de verificare.
Alte măsuri care ar ajuta la reducerea contrabandei ar putea fi atribuirea unor competenţe clare poliţiei locale şi jandarmeriei, pentru sancţionarea vânzărilor de produse de contrabandă în pieţe, târguri sau pe stradă şi confiscarea mijlocului de transport folosit pentru comerţul ilicit, chiar şi în situaţia în care nu a fost modificat din punct de vedere tehnic pentru stocarea produselor.
Industria tutunului este unul dintre cei mai mari contribuabili la bugetul de stat al României. În 2011 cele trei companii au contribuit la bugetul general consolidat cu circa 2,75 miliarde de euro, reprezentând accize şi TVA.
