SEOUL (Reuters) – Coreea de Nord a declarat că a lansat joi o rachetă balistică intercontinentală, în ceea ce oficialii sud-coreeni au declarat că ar putea fi legat de dezvoltarea de noi motoare de rachetă cu combustibil solid.
Ce sunt rachetele cu combustibil solid și de ce le dezvoltă Coreea de Nord?
Ministrul Apărării din Coreea de Sud a declarat miercuri că Nordul ar putea solicita o nouă tehnologie ICBM (intercontinental ballistic missile) de la Rusia în schimbul desfășurării trupelor sale pentru a ajuta în Ucraina, dar alți oficiali militari din Seul au declarat că programul de rachete al Pyongyang a progresat atât de mult încât nu este clar de ce ajutor are nevoie.
Iată câteva caracteristici ale tehnologiei combustibilului solid și modul în care aceasta poate ajuta Coreea de Nord înarmată nuclear să își îmbunătățească sistemele de rachete.
CARE SUNT UNELE AVANTAJE ALE COMBUSTIBILULUI SOLID?
Rachetele cu combustibil solid nu trebuie să fie alimentate imediat înainte de lansare, sunt adesea mai ușor și mai sigure de operat și necesită mai puțin sprijin logistic, ceea ce le face mai greu de detectat decât armele cu combustibil lichid.
„Aceste capacități sunt mult mai receptive în timp de criză”, a declarat Ankit Panda, senior fellow la Carnegie Endowment for International Peace, cu sediul în SUA.
CE ESTE TEHNOLOGIA COMBUSTIBILULUI SOLID?
Propulsoarele solide sunt un amestec de combustibil și oxidant. Pulberile metalice precum aluminiul servesc adesea drept combustibil, iar percloratul de amoniu, care este sarea acidului percloric și a amoniacului, este cel mai frecvent oxidant.
Combustibilul și oxidantul sunt legate între ele de un material cauciucat dur și ambalate într-o carcasă metalică.
Atunci când combustibilul solid arde, oxigenul din percloratul de amoniu se combină cu aluminiul pentru a genera cantități enorme de energie și temperaturi de peste 5 000 de grade Fahrenheit (2 760 de grade Celsius), creând tracțiune și ridicând racheta de pe rampa de lansare.
CINE DISPUNE DE ACEASTĂ TEHNOLOGIE?
Combustibilul solid datează de la artificiile dezvoltate de chinezi cu secole în urmă, dar a înregistrat progrese spectaculoase la mijlocul secolului al XX-lea, când SUA a dezvoltat propulsoare mai puternice.
Coreea de Nord utilizează combustibil solid într-o serie de rachete balistice mici, cu rază de acțiune mai scurtă, precum și în noua sa rachetă balistică intercontinentală Hwasong-18.
Uniunea Sovietică a lansat prima ICBM cu combustibil solid, RT-2, la începutul anilor 1970, urmată de dezvoltarea de către Franța a rachetei S3, cunoscută și sub numele de SSBS, o rachetă balistică cu rază medie de acțiune.
China a început să testeze ICBM-uri cu combustibil solid la sfârșitul anilor 1990.
Coreea de Sud a declarat, de asemenea, că a obținut o tehnologie „eficientă și avansată” a rachetelor balistice cu propulsie solidă, deși, până în prezent, rachetele sunt mult mai mici.
SOLID VS LICHID
Propulsoarele lichide oferă o forță de propulsie și o putere mai mare, dar necesită o tehnologie mai complexă și o greutate suplimentară.
Combustibilul solid este dens și arde destul de repede, generând forță de propulsie într-un timp scurt. Combustibilul solid poate rămâne depozitat pentru o perioadă îndelungată fără să se degradeze sau să se strice – o problemă frecventă în cazul combustibilului lichid.
Coreea de Nord a declarat că dezvoltarea Hwasong-18 cu combustibil solid ar „promova radical” capacitatea sa de contraatac nuclear.
După prima lansare de anul trecut, Ministerul Apărării din Coreea de Sud a încercat să minimalizeze testele, afirmând că Nordul (Coreea de Nord) ar avea nevoie de „timp și eforturi suplimentare” pentru a stăpâni tehnologia.